Cine are în permanență câțiva giga de seriale pe hard știe cât de mult înseamnă un personaj secundar bine scris. În cel mai rău caz, s-ar putea să fie motivul pentru care te uiți în continuare, când toate personajele principale o iau razna. În cel mai bun caz, s-ar putea să fie motivul pentru care îți mai adaugi câteva sezoane pe lista de văzut, pentru că, de popular ce e, personajul tău secundar preferat a primit cadou un spin-off.

Să recunoaștem că, de multe ori, și în cărți e la fel. Unele personaje secundare vin cu povești care nu sunt spuse niciodată în întregime – și poate uneori ne-ar plăcea să le auzim. Iată o listă cu câteva personaje secundare din literatură care ar merita să fie ascultate mai mult – și înainte să vă dăm rândul la completat lista, o să trecem și prin câteva spin-off-uri literare care s-au scris deja.

Petronius din Quo Vadis – A fost primul personaj care mi-a venit în mine atunci când am început să schițez lista asta. Petronius, arbitrul eleganței de la curtea lui Nero, îndrăgostit de sclava lui, care se sinucide pentru a-și salva onoarea și este o combinație fascinantă de cumpătare, înțelepciune și decadență în același timp. Povestea lui Petronius merită scrisă și dintr-o perspectivă care nu se reduce la prietenia cu Paul Vinicius și relația cu Nero.

Van Helsing – Cum ajungi dintr-un doctor respectat (“M.D., D.Ph., D.Litt., etc.”) vânător de vampiri? Van Helsing are un fiu care a murit, o nevastă care a înnebunit și este cel care o ucide pe Lucy atunci nimeni altcineva n-are curajul. E probabil singurul personaj cu simțul umorului din cartea lui Bram Stoker – Jonathan Harker și Mina sunt atât de interesanți pe cât pot fi două personaje cu bun simț din Anglia Victoriană. Mai mult Van Helsingi n-ar fi stricat în Dracula. Word.

Sancho Panza – Este unul dintre primii sidekicks din literatură – și un personaj colorat, cel puțin. E mai realist decât stăpânul lui, însă îi rămâne mereu loial, cu toate că nu-și prea poate imagina ce anume va primi în schimb (guvernatorul unei insule e un concept destul de abstract pentru un țăran spaniol din secolul 17). Cu toate că are o voce în roman, Sancho ar merita să-și spună povestea, în cuvinte mai simple. Într-un sequel de secol XXI, așa.

Lee din La Răsărit de Eden – Lee e exact genul de personaj interesant și misterior, eclipsat de protagoniști care poate nu-s la fel de plăcuți, și de care te-ai îndepărta, măcar și pentru un capitol. Deși inițial este doar un ajutor, până la sfârșit devine prietenul cel mai bun al lui Adam, îi crește copiii și îl ajută, prin filosofia lui de viață – care trădează un trecut educat – să treacă peste nefericirea provocată de Cathy. Am vrea să știm cum a ajuns Lee atât de înțelept.

Tot așa, am fi vrut să citim mai mult despre Samuel Hamilton și familia lui, care te făceau să-ți dorești să-ți poți lua cina cu ei în Valea Salinas, măcar odată.

Aouda din Ocolul Pământului în 80 de zile – Jules Verne n-a fost niciodată cel mai inspirat creator de personaje feminine, ba mai mult, cărțile lui sunt de multe ori complet lipsite de resprezentantele sexului frumos, slab și cum mai erau văzute femeile pe vremea aia. Prin simpla ei apariție, Aouda merită atenția noastră – în plus, Phileas Fogg o salvează de la a fi sacrificată pe rug într-o ceremonie sati, împreună cu soțul ei proaspăt decedat, undeva în India. Cu siguranță Aouda are o poveste interesantă de spus.

Phoebe, sora lui Holden Caulfield – În rebeliunea lui, Holden nu ia în seamă decât o singură persoană: sora lui mai mică, Phoebe, în care vede toată inocența pe care și-au pierdut-o adulții din jurul lui. Am vrea să știm ce-a făcut Phebe după ce a crescut și cum îl vede pe fratele ei ca adult. Povestea lui Holden, dar prin alți ochi.

Ixienii și Tleilaxu din Dune – Pentru că sunt două societăți misterioase și bizare, ținute intenționat de Herbert în umbră ca să pară și mai bizare – ceea ce e mare lucru atunci când vorbim de Dune, o serie populată de bizarerii. Ixienii sunt un popor specializat în dezvoltarea de noi tehnologii, la limita regulilor impuse de Jihadul Butlerian, iar Tleilaxu sunt experți în manipulare genetică, reconstrucție de organe și chiar creare de ființe: Dansatorii-Față, care pot să-și schimbe înfățișarea, după cum doresc, gholas – clone create din celulele unor oameni decedați sau o combinație între un porc și un melc. Cum ar fi să citim aventurile unui explorator într-una din lumile astea? Asta ar fi o sarcina demnă de Ursula K. Le Guin. Picture that!

Jane din Saga lui Ender – Ar putea fi o femeie, dar nu e – e doar o conștiință artificială care îl ajută pe Ender în ultimele cărți ale seriei, chiar cu prețul propriei sale dispariții. Am vrea să citim o carte în care Jane descoperă lumea într-un trup uman – pentru că în serie, îl primește abia spre final, în Copiii Minții. Și, să fim serioși, Miro? Jane trebuia, clar, să fie jumătatea lui Peter. Cu siguranță există ceva fan fiction despre asta 🙂

Și acum, iată câteva spin off-uri literare pe care ar merita să va aruncați un ochi:

March, de Geraldine Brooks – povestea surorilor March din Micuțele Doamne, din perspectiva tatălui

Cosette – spin-off-ul Mizerabililor lui Hugo

Finn de Jon Clinch – despre tatăl lui Huckleberry Finn

Ahab’s Wife de Sena Jeter Naslund – povestea Unei Spenser, soția căpitanului Ahab din Moby Dick

Întinsa mare a sargaselor de Jean Rhys – povestea nevestei nebune a lui Rochester din Jane Eyre

Gertrude and Claudius de John Updike – inspirată de mama și unchiul lui Hamlet de William Shakespeare

Și, probabil unul din scriitoarii cu cele mai multe sequel-uri și spin-off-uri moderne: Jane Austengăsiți o listă (surprinzător de) lungă aici.

Voi căror personaje secundare le-ați da propriile lor cărți?

9 comentarii
  1. Avatardamaris mailat

    nu stiam ca exista atatea continuari la mandrie si prejudecata ..sa vad pe care le gasesc…un personaj care ar avea cartea lui este melanie din pe aripile vantului

    Reply
  2. AvatarI.

    Pentru mine, Petronius era personajul principal.

    Pe bune acum, era singurul personaj care m-a facut sa tin cartea asta extraordinara in mana fara intrerupere (aproape). 😀

    Reply
  3. AvatarEly Lucaci

    “Întinsa mare a sargaselor de Jean Rhys – povestea nevestei nebune a lui Rochester din Jane Eyre” Ar fi interesant un sequel scris chiar din perspectiva femeii! Cred ca multi modernisti s-ar fi oferit bucurosi sa scrie asa ceva.

    Reply
  4. AvatarIlinca Petrescu

    In Shogun – James Clavell sunt mai multe personaje de care m-am indragostit. Mariko San sau tanarul samurai. As da orice pentru un sequel…

    Reply
  5. Avatarmaria

    Despre mariko-san poti citi Lady Gracia: A Samurai Wife’s Love, Strife, And Faith
    by Ayako Miura, iar despre tanarul samurai, daca te referi la anjin-san, poti citi william samuraiul

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *