Universul Marianei Enriquez este populat de femei, dar nu e unul blând. Este bizar în cel mai sofisticat și mai neliniștitor mod cu putință, cu atât mai diabolic cu cât straniul irumpe din țesătura banală a vieții cotidiene. Personajele ei se confruntă cu abuzuri, sărăcie, droguri, criminalitate, trafic de copii, patologii dintre cele mai diverse, diformităţi, violenţă. Fiind jurnalistă de profesie, multe dintre proze pleacă de la întâmplări reale apărute în presa vremii - criminalul în serie copil rămas în istorie sub numele de Piticul Clăpăug, doi adolescenți torturați de poliție într-o suburbie sinistră a Buenos Airesului și forțați să se arunce în apele unui râu poluat -, dar ficțiunea ei împinge totul la un alt nivel. Citeşte tot articolul
Cautare dupa "Cortázar"
Realitatea fantastică a căutării de sine – despre „Insula la amiază” de Julio Cortázar
Scrisul și viața – Mario Vargas Llosa, Julio Cortázar, Ernesto Sábato, Gheorghe Crăciun și Paweł Huelle
Lansare: „Ocolul zilei în optzeci de lumi”, de Julio Cortázar
Despre scrisori cu Șișkin, Tabucchi și Cortazar
Un neașteptat eseu fotografic dedicat lui Julio Cortázar
Sfârșitul jocului, de Julio Cortázar
T.O. Bobe: „Am încercat să-mi fac portretul și să-mi răspund la întrebarea de ce nu pot să scriu”
După Bucla (1999), Darul lui Moș Crăciun (2003), Cum mi-am petrecut vacanța de vară (2004) și Contorsionista (2011), T.O. Bobe revine cu un nou roman. În puține cuvinte, în Cartea neisprăvirii „domnul Teo scrie un roman”. Dar lucrurile sunt ceva mai complicate de atât, așa încât mi-a făcut plăcere să stau de vorbă cu T.O. Bobe despre dedesubturile și legăturile subtile din cartea lui. Citeşte tot articolul
Reteritorializarea modernității în sintezele internaționale ale lui Matei Călinescu
Tema recurentă și fundamentală în jurul căreia s-a orientat întreaga gândire critică și teoretică a lui Matei Călinescu, atât înainte, cât și după momentul 1973 (an în care acesta părăsește România, plecare motivată printre altele și de situația ideologică a mediului academic autohton), a rămas cea a modernității: după propriile sale afirmații, „în exil, preocuparea mea de cercetător în legătură cu ideile modernității, care culminase în România cu Conceptul modern de poezie, a fost reluată ducând, în 1977, la o noua sinteză de mare avengură teoretică și istorică, intitulată Faces of Modernity” (1), care va deveni, în 1987, după adăugarea unui capitol despre postmodernism, volumul Cinci fețe ale modernității: Modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodernism.
Eseu de Mihnea Bâlici Citeşte tot articolul
Lecturi sonore. Prima colecția de audiobook-uri pe vinil
Când am auzit prima dată despre inițiativa celor de la Editura Art de a scoate o nouă colecție de audiobook-uri pe vinil, mi-au venit imediat în minte versurile lui Topîrceanu din Romanța gramofonului: Citeşte tot articolul
audioART lansează zece audiobook-uri pe vinil // Luni, 26 nov., Club Control
Cine câștigă Mondialul Literelor
Bună dimineața și bine v-am găsit la Campionatul Mondial al Literelor, desfășurat în această frumoasă clipă imaginară, Citeşte tot articolul
Bibliotecă de scriitor – Bogdan Răileanu: „Tentația de a aduna cărți a fost destul de mică”
A terminat Jurnalismul, lucrează în publicitate și e pasionat de gătit, iar în mai puțin de doi ani, Bogdan Răileanu a publicat un volum de proză scurtă (nominalizat la prima ediție a Premiului Iocan) și un roman. Eu îi citisem o povestire în iocan 1, prin 2016, și am fost curioasă să stau de vorbă cu acest autor care a aterizat subit pe scena literară românească. A urmat, bineînțeles, o invitație la rubrica Bibliotecă de scriitor. Citeşte tot articolul
Raftul Traducătorului: Luminița Voina-Răuț & Cornelia Rădulescu
Marți, 13 martie, de la 18:30 vă așteptăm în ceainăria Cărturești Verona la o nouă ediție a întâlnirilor #RaftulTraducătorului. De data aceasta, vorbim despre traducerile din spaniolă cu Luminița Voina-Răuț și Cornelia Rădulescu. Citeşte tot articolul
Teatrul în traducere: literatură și spectacol
Luni, 23 octombrie 2017, de la ora 11.00 sunteți invitați în Atriumul Institutului Francez din București (bd. Dacia nr. 77) la masa rotundă Teatrul în traducere: literatură și spectacol, o inițiativă a ARTLIT, realizată în parteneriat cu Institutul Francez din București. Citeşte tot articolul