
Cautare dupa "Lovinescu"


Mircea Anghelescu: „Literatura, arta în genere, este un fapt de cultură”
Istoria descriptivă a literaturii române, proaspăt ieșită din tipar, propune o schimbare de direcție în istoria literară, o schimbare necesară care merita o discuție ceva mai amplă decât simpla dare de seamă cronicărească. De aceea m-am bucurat că profesorul Mircea Anghelescu a acceptat să punem sub lupă mizele și deschiderile acestei ingenioase istorii a literaturii. În ce mă privește, a fost o plăcere să discut cu profesorul Anghelescu despre acest bildungsroman al literaturii premoderne, pus în pagină cu efervescența și eleganța unui critic literar de primă clasă. Citeşte tot articolul

Barbu Cioculescu: „Înaintez vesel către centenar” (interviu)
A fost o plăcere să discut cu Barbu Cioculescu despre promoții literare și povești din culisele vieții culturale din anii '40, de la prietenia lui cu cei din așa-numita „generație a războiului”, până la strânsa prietenie dintre Șerban Cioculescu și Vladimir Streinu.
Am pornind de la cărțile de memorii scrise de Barbu Cioculescu, așa ca Povestind despre atunci sau Amintirile unui uituc, ajungând să închegăm o discuție cât se poate de liberă și degajată, tema centrală rămânând, desigur, literatura.

România la Livre Paris 2019 – a doua zi
Pierre Moscovici, comisarul european pentru comerţ, afaceri economice şi financiare, a vizitat standul României de la Livre Paris.
Om politic cu origini româneşti, Pierre Moscovici, comisarul european pentru comerţ, afaceri economice şi financiare, a vizitat vineri, 15 martie, împreună cu ambasadorul României în Franţa, Luca Niculescu, standul românesc de la Livre Paris 2019. Citeşte tot articolul

Cătălina Bălan, poetă: „Eu știu ce înseamnă să te lupți pentru identitatea ta românească”
SĂ NE CUNOAȘTEM POEȚII. O inițiativă a site-ului nostru: (și mai multe) interviuri cu poeți din vremurile noastre, oameni care trăiesc și scriu printre noi. După Livia Ștefan și Lia Faur, o altă tânără poetă: Cătălina Bălan. Citeşte tot articolul

Doina Jela despre ”Efectul fluturelui”

Festivalul Internaţional de Poezie Bucureşti, ediția a IX-a – program
În Capitală debutează cea de-a IX-a ediție a Festivalului Internaţional de Poezie Bucureşti. Timp de o săptămână, în perioada 14 – 20 mai, peste 150 de poeţi din peste 30 de ţări se vor reuni la Bucureşti, prilejuind publicului iubitor de poezie ocazia de a participa la mai mult de 30 de evenimente, organizate în 10 spații culturale cunoscute din oraș: cele două sedii ale Muzeului Național al Literaturii Române (str. Nicolae Crețulescu 8 și Calea Griviței 64-66), Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” (Calea Victoriei 88), Librăria Humanitas Cișmigiu (Bulevardul Regina Elisabeta 38), Cărturești Verona (Strada Pictor Arthur Verona 13-15), Apollo 111 (Str. Ion Brezoianu 23-25 – Palatul Universul, Corp B, subsol), Tramvaiul 26 (Strada Cercului 6c), Casa Memorială „Tudor Arghezi – Mărțișor” (Strada Mărțișor 26). Citeşte tot articolul

Romanul „Villa Margareta”, de Doina Jela, va fi tradus în greacă
Romanul Villa Margareta de Doina Jela, apărut în colecţia „Fiction LTD.” a Editurii Polirom, disponibil şi în ediţie digitală, va fi publicat în limba greacă, în decembrie 2018, la Gema Publications, prin intermediul Agenţiei literare Livia Stoia. Citeşte tot articolul

Lansare de carte: “Îi urăsc, mă!”. O antologie a pamfletului. De la cronicarii munteni la Pamfil Șeicaru – scriitori și gazetari români și lumea dezaxată
În “Îi urăsc, mă!”. O antologie a pamfletului. De la cronicarii munteni la Pamfil Șeicaru, Magda Răduță inventariază și analizează numele importante din istoria pamfletului românesc, care sunt apoi chemate la apel prin câteva dintre textele lor emblematice. Marți, 20 iunie, la ora 19.00,în librăria Humanitas de la Cișmigiu, aflăm ce au avut de împărțit cu lumea sau cu contemporanii lor cronicarii munteni, comisul Ionică Tăutu, Dimitrie Bolintineanu, Cezar Bolliac, Ion Heliade-Rădulescu, Eminescu, Caragiale, Arghezi, N.D. Cocea, Ion Vinea, E. Lovinescu, Petre Pandrea, Isac Ludo și Pamfil Șeicaru. Vor vorbi: Magda Răduță, Ioana Pârvulescu, Mircea Vasilescu și Cosmin Ciotloș. Moderator: Marieva Ionescu. Citeşte tot articolul

Muzeografia, o altă artă de familie
O dată pe lună, la Muzeul Național al Literaturii Române, un scriitor contemporan devine muzeograf pentru o zi. Zilele trecute rolul i-a revenit lui Radu Vancu. Coincidență sau nu, s-a întâmplat chiar în pragul Nopții Muzeelor. Coincidență sau nu, a fost chiar în timpul Festivalului Internațional de Poezie București. Citeşte tot articolul

„«Îi urăsc, mă!»: O antologie a pamfletului: De la cronicarii munteni la Pamfil Şeicaru”, de Magda Răduţă (ed.) – fragment
În lunga sa istorie, începând cu satirele antice şi cu oratoria de tribună, pamfletul e, covârşitor, un discurs social al înfruntării: o probă a actualităţii, un denunţ al relei alcătuiri din lumea prezentului, un protest direct, public şi vehement. E născut din indignarea în faţa nedreptăţilor şi nu se dă înapoi de la nimic, riscând totul ca să le demaşte. Singur martor, şi încă neputincios, al iremediabilului dezastru, pamfletarul nu poate fi altfel decât atroce şi spumegat. El stă singur în „colţul adevărului“, neascultat de nimeni, şi cu atât mai vehement cu cât dezastrul e mai întins.
Magda Răduţă Citeşte tot articolul

Un nou Eminescu apăru
Proza contemporană oferă nu numai o diversitate de tendințe, dar și o serie de valori aflate în mișcare. Prin urmare, o cartografiere reprezintă un gest de reală dificultate. Este cu atât mai greu cu cât principiul valoric ar trebui să prevaleze, iar nu cel cantitativ, care se limitează la înregistrarea unor tendințe. Fie ele formale sau mentalitare. Uneori, însă, înregistrarea de tendințe literare devine metodă de lucru. E cazul lui Franco Moretti care, în Grafice, hărți, arbori (1), analizează evoluția romanului ca gen literar. Modelul teoretic configurat de Moretti e fertil, și, dincolo de negocierile de verdict, el ar putea da rezultate interesante în spațiul românesc. Citeşte tot articolul

Cele mai interesante cărți din ianuarie 2017
Editorial vorbind, ianuarie e o lună lejeră. Sau, în fine, ar trebui să fie. Editorii își fac socotelile pentru anul ce abia a început, cititorii se retrag în bârlogurile de citit și își pun în ordine listele de cărți cu gândul „de anul ăsta chiar mă țin de ele”. Însă, până la urmă, se dovedește că și ianuarie e o lună ca oricare alta: apar multe cărți, multe dintre ele sunt interesante și și-ar merita un loc în bibliotecă, iar listele de citit o iau oricum razna. Citeşte tot articolul

Am fost la anticariat şi m-am întors cu trei comori
Există o satisfacţie aparte a lucrurilor muncite, exersate sau analizate îndelung. Ceea ce ni se dă de-a gata nu poate să egaleze vreodată bucuria pe care o simţim când vedem roadele muncii noastre. Cunoaştem etapele şi îi ştim pe de rost parcursul. Tocmai de aceea, uneori e bine să aştepţi timp îndelungat pentru o carte, oricât ţi-ar fi de dragă. Aşteptarea aceea măreşte bucuria întâlnirii, întocmai ca într-o poveste cu îndrăgostiţi. Alteori, surprizele vin din căutările noastre temeinice, titlurile trecute cândva pe o foaie uitată-ntr-un sertar îşi fac drum către noi şi reuşesc să ne iasă în cale. Citeşte tot articolul
