Ați auzit de Paige McKenzie sau Sunshine Girl, cum își mai spune adolescenta care a făcut senzație pe You Tube cu seria de filmări “The Hunting of Sunshine Girl”? Eu, sincer, până acum câteva zile habar nu aveam cine e. Paige, acum în vârstă de 21 de ani, s-a apucat de filmat prin casă pe când avea 16 ani (în 2010) în ideea de a prinde, cu ajutorul camerei de filmat, fantoma care îi bântuia familia. O idee trăsnită, care nu-i aparține însă puștoaicei, ci unui producător de film pe nume Nick Hagen, a înnebunit, iată, internetul, captând interesul a milioane de oameni care urmăreau cu sufletul la gură să vadă ce a mai filmat fetița năstrușnică. O idee de milioane (pagina de You Tube a seriei de filmulețe are mai mult de 130 milioane de vizionări) care acum este ambalată și într-o carte intitulată tot “The Hunting of Sunshine Girl”. Scrisă de Paige împreună cu Alyssa Sheinmel, autoare de romane pentru tineri, cartea a fost lansată chiar zilele trecute de Weinstein Books, o editură care în general publică cărți semnate de personalități cunoscute (ex: Obsessed, de Mika Brzezinski), și este prima dintr-o serie de romane pentru tineri ("The Hunting of Sunshine Girl" poate fi citită în format electronic pe site-ul Goodreads). Citeşte tot articolul
Cautare dupa "adolescenta"
VÂLTOAREA MINŢII în adolescenţă şi lecţiile PARENTAJULUI SENSIBIL
*lansarea oficială a cărţilor semnate de Dr. Daniel J. Siegel
miercuri, 17 septembrie 2014, orele 19.30, la Librăria Bastilia din Piaţa Romană
Două dintre cărţile lui Dr. Daniel J. Siegel dedicate părinţilor, specialiştilor şi tuturor celor interesaţi de propria dezvoltare emoţional-comportamentală, apar acum pentru prima dată în limba română la Editura Herald, în colecţia PARENTAJ. Echipa editorială are bucuria să vă invite la evenimentul de lansare a celor două titluri de parentaj, volume care anunţă în avanpremieră şi conferinţa susţinută de autor la Bucureşti, la sfârşitul lunii septembrie 2014. Sunt invitaţi să vorbească despre cele două cărţi şi despre autorul lor doi apreciaţi specialişti în psihologia copilului şi a familiei, dar şi oameni de media şi părinţi cu experienţă: Citeşte tot articolulMircea Anghelescu: „Literatura, arta în genere, este un fapt de cultură”
Istoria descriptivă a literaturii române, proaspăt ieșită din tipar, propune o schimbare de direcție în istoria literară, o schimbare necesară care merita o discuție ceva mai amplă decât simpla dare de seamă cronicărească. De aceea m-am bucurat că profesorul Mircea Anghelescu a acceptat să punem sub lupă mizele și deschiderile acestei ingenioase istorii a literaturii. În ce mă privește, a fost o plăcere să discut cu profesorul Anghelescu despre acest bildungsroman al literaturii premoderne, pus în pagină cu efervescența și eleganța unui critic literar de primă clasă. Citeşte tot articolul
Barbu Cioculescu: „Înaintez vesel către centenar” (interviu)
A fost o plăcere să discut cu Barbu Cioculescu despre promoții literare și povești din culisele vieții culturale din anii '40, de la prietenia lui cu cei din așa-numita „generație a războiului”, până la strânsa prietenie dintre Șerban Cioculescu și Vladimir Streinu.
Am pornind de la cărțile de memorii scrise de Barbu Cioculescu, așa ca Povestind despre atunci sau Amintirile unui uituc, ajungând să închegăm o discuție cât se poate de liberă și degajată, tema centrală rămânând, desigur, literatura.
Lia Faur: „Nu pot scrie când sunt fericită. Cele două stări sunt incompatibile în poezie”
SĂ NE CUNOAȘTEM POEȚII. O inițiativă a site-ului nostru: (și mai multe) interviuri cu poeți din vremurile noastre, oameni care trăiesc și scriu printre noi. După Livia Ștefan, iată o splendidă pledoarie pentru poezie de la una dintre cele mai apreciate poete din România, astăzi: Lia Faur. Citeşte tot articolul
10 cărți de citit în noiembrie 2018
Mai este doar foarte puțin până la cel mai important eveniment literar al anului, Târgul de Carte Gaudeamus - cel mai important pentru că majoritatea editurilor își planifică cele mai importante apariții în funcție de cele două mari târguri de carte, iar la Gaudeamus, prin tradiție, ne așteptăm să găsim cele mai multe cărți de seamă.
Poemul săptămânii: „O fereastră”, de Forugh Farrokhzād
Forugh Farrokhzād (1935-1967) a fost o poetă și regizoare născută la Teheran. De numele său se leagă schimbări majore survenite în tradiția poetică persană, precum și primele atitudini feministe care au zguduit codurile sociale din Iran înainte ca acesta să devină republică islamică. La doar 16 ani, refuzând aranjamentele făcute de familie, adolescenta Farrokhzād se căsătorește cu un bărbat cu 12 ani mai mare decât ea, gest aproape scandalos pentru comunitatea iraniană în care femeile nu își alegeau niciodată soţul. Căsătoria nu va dura prea mult, întrucât poeta resimte convenţia conjugală ca pe un factor ce îi îngrădește libertatea și care o privează de implicarea activă în viaţa culturală, astfel încât divorţează, pierzând în acest fel și dreptul de a-și mai vedea singurul fiu. Poziţia ofensivă faţă de establishment-ul literar, care îi desconsideră poezia și îi respinge primele volume de poezie, precum și combaterea patriarhatului în societate o plasează pe F.F. în atenţia marelui public. Peste puțin timp pleacă în Anglia, unde urmează studii de film și începe să colaboreze cu regizorul Ebrāhim Golestān, realizând documentarul The House is Black, cel mai important film regizat de Farrokhzād, premiat la Festivalul de Film Documentar de la Oberhausen. Citeşte tot articolul
Bibliotecă de scriitor – Nora Iuga: „Nu e nevoie să ai casa plină de cărți pentru a-ți face o cultură solidă”
Am ajuns acasă la Nora Iuga cu un buchet de narcise galbene, pentru a afla chiar din prag că aceasta este culoarea ei preferată. Mă pregătisem pentru o întâlnire scurtă, căci, la cei 86 de ani împliniți, mă așteptam ca scriitoarea să obosească destul de repede. Da’ de unde! După cinci ore de discuții și fotografii, eu mă simțeam deja epuizată, dar Nora Iuga nu dădea semne că ar fi obosit – mereu se mai găsea ceva de povestit, o amintire care ieșea la suprafață, un subiect pe care nu-l abordasem. M-au uimit memoria, luciditatea și energia de care dă dovadă, dar și căldura, sinceritatea și interesul cu care își tratează interlocutorii. M-am despărțit de Nora cu părere de rău, căci e practic imposibil să n-o îndrăgești pe scriitoare după câteva ore petrecute în compania ei. Citeşte tot articolul
Livia Ștefan: „Poetul e ceva mai proletar, câteodată lumpen, sau mic-de-tot burghez”
SĂ NE CUNOAȘTEM POEȚII. O inițiativă a site-ului nostru: (și mai multe) interviuri cu poeți din vremurile noastre, oameni care trăiesc și scriu printre noi. Începem cu poeta Livia Ștefan. Iată, Livia.
Livia Ștefan, poetă mai ales. Cum e să fii poet în România mileniului III, ce are specific o viață de poet în zilele noastre? Citeşte tot articolul
François-Henri Désérable, câștigătorul Premiului Goncourt – Alegerea României 2017, la Bucureşti şi Timişoara, 30 octombrie-2 noiembrie
Seară japoneză dedicată volumului „Povestiri de ținut în palmă“ de Yasunari Kawabata, un exercițiu stilistic formidabil – joi, 18 octombrie, ora 19.00
10 cărți de citit în octombrie 2018
Nu știu alții cum sunt, dar eu simt că e imposibil să ții pasul cu evenimentele toamnei literare. Lansări, cluburi de carte, conferințe, festivaluri literare, apariții noi, în septembrie s-a simțit că e tot mai greu să te decizi unde să mergi seara sau în weekend. În ceea ce privește cărțile noi, toamna literară a început timid, dar hotărât, numai bine să ne adaptăm (din nou) la ritmul rapid al lansărilor. Citeşte tot articolul
10 căi pentru a face față persoanelor care îți fac rău – Lillian Glass
Poemul săptămânii: „somatopsihoză”, de Ovidiu Komlod
Ovidiu Komlod (n. 1986, Râu Sadului) este heteronimul lui Laurențiu Malomfălean, cunoscut mai degrabă ca tânăr critic și redactor al unor reviste literare printre care și Echinox (între 2007 și 2010). A studiat la Cluj, fiind din 2014 doctor în filologie cu teza Imaginarul oniric hipermodern. Visul în literatura perioadei 1968-2001 și autor al volumului Nocturnalul „postmodern”. Când visele imaginează hiperindivizi cu onirografii, premiat în 2015 la Gala Tinerilor Scriitori de la București la secțiunea „Tânărul Critic al anului”. De asemenea, Ovidiu Komlod/Laurențiu Malomfălean este traducător din limba franceză și un mare pasionat de Georges Perec. A mai publicat poezie, proză, articole și cronică de carte în revistele Apostrof, Timpul, Tribuna, Poesis internațional, Observator cultural, Vatra, dar și pe site-ul bookaholic.ro. Volumul noapte-lumină reprezintă debutul său editorial ca poet și a fost finalizat în cadrul rezidenței FILIT în Iași (august 2016). Citeşte tot articolul
Poemul săptămânii: „E greu să enumeri toate evenimentele istorice dar e uşor să începi”, de Linn Hansén
Linn Hansén (n. 1983) a debutat în 2008 cu volumul Ta i trä (Apucă lemnul), pentru care a primit titlul de „Autoarea anului” din partea Västsvenska författarsällskapet (Western Swedish Writers Society) și o nominalizare la Premiul Katapult, decernat de Uniunea Scriitorilor din Suedia. Este redactor la revista literară Glänta și unul dintre curatorii celui mai vechi festival de poezie din Suedia, Festivalul Internațional de la Göteborg. În 2005 a redactat și editat, împreună cu poeta Athena Farrokhzad, antologia de poezie suedeză contemporană Omslag: queer poesi (Focus: poezia queer). Cel mai recent volum al ei, Gå till historien (Intră în istorie), a apărut în 2013 și a fost tradus în poloneză de Justyna Czechowska. Citeşte tot articolul