La o conferinţă recentă cu tema e-commerce la care am participat, s-a discutat foarte mult despre monopolul pe care Amazon a reuşit să îl impună inclusiv în ce priveşte căutările pe Google. Astfel, în multe state, căutările făcute direct pe Amazon sunt mai mari decât cele făcute direct în Google. Citeşte tot articolul
Cautare dupa "amazon"
„860 de zile pe Amazon: o călătorie incredibilă”, de Ed Stafford (fragment în avanpremieră)
Un irezistibil tratat de amazonologie – “Amazoanele. O poveste” de Adriana Babeţi
Doppelgänger-ul și Geamănul Parazit. Ipostazele dublului gotic în „Frankenstein sau Prometeul modern” și „Portretul lui Dorian Gray”
Prin intermediul lucrării de față propun o explorare a motivului dublului și a manifestării acestuia în literatura gotică a secolului al XIX-lea. Decodarea în plan simbolic a binarității urmărește două direcții distincte – cea a unui dublu activ și anihilator, completată de cea a unuia pasiv și asimilator. Prin urmare, aceste ipostaze configurează un cuplu arhetipal format din Doppelgänger și din geamănul parazit, manifestări care își stabilesc reperele proprii de evoluție pe seama unui fond comun. Coabitarea acestora în contextul aceluiași secol aduce cu sine și multiple puncte de intersecție, transferuri accidentale de trăsături. Cele două manifestări descriu o relație caracterizată de o dimensiune fraternă, a doi embrioni dezvoltați în același pântec. Atât Doppelgänger-ul, cât și geamănul parazit ar putea fi interpretați prin ceea ce Sebastian Vlad-Popa descrie drept cuplu de „gemeni vitregi” (1), care „își joacă jocul lor de violență și nedespărțire, de libertate și de supunere” (2), incubați de aceeași figură maternă - identificată, contextual, cu goticul și rezultați din figuri paterne distincte. Acest simbol al gemenilor vitregi este plasat sub semnul mitologic al dioscurilor, al lui Castor și al lui Pollux, cei care, odată despărțiți, se recuperează unitar.
Eseu de Cristina Șuică Citeşte tot articolul
10 cărți de citit în aprilie 2019
Mai mult toamnă decât primăvară, aprilie a venit și el cu noutăți literare interesante. Două romane chiar despre lumea literară (Misterul Henri Pick și Hemingway și cu mine), un nou roman rusesc (mare și profund, așa cum ne așteptăm să fie romanele rusești), o ediție splendid ilustrată a unui clasic (Frankenstein), și, ca de obicei, multe cărți de non-ficțiune extrem de interesante: povestea unui explorator pierdut în pădurea amazoniană, însemnările livrești ale celui mai fermecător cititor al timpurilor noastre, Alberto Manguel, două cărți despre creativitatea omului (una despre Homo fictus, omul povestitor, și cealaltă semnată de unul dintre cei mai populari biologi și oameni de știință contemporani, Edward O. Wilson), o carte despre însemnătatea educației și o istorie alternativă a medicinei ultimilor 100 și ceva de ani din perspectiva descoperirilor endocrinologiei. Citeşte tot articolul
A Man on the Moon: The Voyages of the Apollo Astronauts, de Andrew Chaikin
„Detaliile luminoase” ale paradisului – „Două eseuri despre paradis și o încheiere”, de Horia-Roman Patapievici
Apărut la finalul anului trecut, volumul Două eseuri despre paradis și o încheiere semnat de Horia-Roman Patapievici aduce în prim-plan o temă pe care modernitatea o trecuse în rândul celor fanate. La urma urmei, o obișnuință culturală ne-a făcut ca de la prima întâlnire cu Divina commedia a lui Dante să intrăm într-un soi de partizanat estetic cu Infernul, în defavoarea Purgatoriului și a Paradisului. Trebuie spus din capul locului că nu avem de-a face cu un volum de investigație teologică, ci cu unul care vede în paradis un principiu de construcție estetică. Citeşte tot articolul
Churchill – Walking with Destiny by Andrew Roberts
[Portret] Anca Vieru: „Le dădeam apă la moară profesoarelor de română, uneori nu făceam temele”
În curtea unei ceainării din București, Anca Vieru își așază rucsacul mov pe spătarul scaunului. Apoi, povestește că, de obicei, preferă să-i asculte pe ceilalți și că nu vorbește cu ușurință despre viața ei personală. Poartă ochelari cu rame subțiri, are părul tuns bob și, când îi vine în gând vreo amintire care îi stârnește râsul, își dă bretonul la o parte cu inelarul. De pildă, când își aduce aminte că nu-i plăcea de nicio culoare să scrie comentarii literare pentru orele de limba română de la școală. În schimb, se pricepea la matematică. „Le dădeam apă la moară profesoarelor de română”, spune ea. „Nu le băgam în seamă, uneori nu făceam temele”. Pe una dintre ele a supărat-o pentru că a purtat în clasă cercei din bănuți de aur. „Abia îmi făcusem găuri în urechi și i-am spus că nu pot să-i scot, pentru că mi se astupă. Țineam o bentiță peste urechi, ca să nu se mai vadă cerceii”. Până când a făcut o infecție și a renunțat să-i mai ascundă. Citeşte tot articolul
Despre „Poporul contra democrației. De ce libertatea ne este în pericol și cum o salvăm”, de Yascha Mounk
Democrația modernă a intrat, pentru prima dată în istoria sa, într-o etapă necunoscută până acum. Se deconsolidează. Secolul XX este presărat cu istoria unor țări care au alunecat pe suișurile și coborâșurile democrației, însă după al Doilea Război Mondial a existat o clasă de democrații (SUA, UK, Germania, Franța etc.) pe care le consideram consolidate și care nu păreau că vor putea coborî vreodată de pe acest piedestal. E ceea ce l-a și mânat pe Fukuyama, printre altele, să observe – nu chiar în forma în care a devenit populară – defunctul sfârșit al istoriei și triumful democrației liberale. Citeşte tot articolul
Povestea cifrelor seci și lumea pe care refuzăm să o vedem: „Factfulness”, de Hans Rosling
Cei care au încă aplecare să evadeze din cotidian și să arunce un ochi pe marile dezbateri intelectuale ale Occidentului, nu vor fi ratat ultimele revelații ale științei cognitive și vor fi auzit cu siguranță de Tversky, Kahneman, Thaler, Slovic și alții. Mai toate științele umaniste trec astăzi printr-un proces de recalibrare pentru că psihologia și sociologia experimentală au demonstrat convingător că oamenii gândesc și acționează altfel decât credeam. Citeşte tot articolul
„Sub un cer sângeriu”, o poveste adevărată despre curaj și rezistență
USA Today și #1 Amazon Charts bestseller Peste 1 milion de exemplare vândute Goodreads Top 20 Most-Read Book 2017 Finalist Goodreads Choice Award pentru Ficțiune istorică
Bazat pe o poveste adevărată, Sub un cer sângeriu vorbește despre curajul incredibil și rezistența unui tânăr în timpul uneia dintre cele mai întunecate perioade din istorie. Citeşte tot articolul
Cafea și cafenele: Michel Braudeau și Agnès Martin-Lugand
Despre licoarea dimineţilor perfecte circulă tot felul de poveşti. Se ştiu tot felul de amănunte istorice, dar nimeni nu înţelege cum pudra magică pe care ciobanii din Abisinia o fierbeau odinioară a devenit, astăzi, al doilea produs în schimburile mondiale. Citeşte tot articolul
„The Sick Bag Song”, de Nick Cave – un mix straniu și interesant de poezie, proză, delir și biografie
Ultima carte semnată de Nick Cave, „The Sick Bag Song”, s-a născut în timpul unui turneu muzical în America de Nord și, așa cum spune și titlul, e un cântec bolnav în stilul epic, scris pe o pungă specială pentru nefericiții cu rău de avion. Volumul este împărțit în capitole distincte și fiecare evocă un oraș în care a fost cazat autorul. În ele sunt transpuse, în mare parte, obsesiile și melancoliile futile ale creatorului, nevoia sa de confirmare și angoasa care-l cuprinde de cele mai multe ori când „his sorrowful wife” nu-i răspunde la telefon. Citeşte tot articolul
„The Patrick Melrose Novels” și un serial pe care l-am devorat
L-am descoperit pe Patrick Melrose într-o după-amiază nesuferită de duminică. „Iată un nou serial pe care să-l încep și să nu-l termin niciodată”, mi-am spus. Ei bine, nu numai că nu s-a întâmplat asta, dar am și devorat într-o săptămână toate cele cinci romane semnate de Edward St. Aubyn, care stau la baza aceste miniserii coproducție UK și SUA. Citeşte tot articolul