Despre poetul american Ezra Pound, viața și creația sa literară am aflat cu prilejul lansării Opere I. Poezii 1908-1920, volum apărut la Editura Humanitas Fiction. Cu tema întâlnirii fiind "Cum intră poezia în lume. Epoca Pound.", Librăria Humanitas de la Cișmigiu a devenit neîncăpătoare pentru cei interesați de noua apariție literară, dar și despre discuția ca o invitație la lectură și reflexie dintre Radu Vancu și Horia-Roman Patapievici. Citeşte tot articolul
Cautare dupa "ezra pound"
De găsit umanului un loc în lume – Radu Vancu, „Elegie pentru uman. O critică a modernității poetice de la Pound la Cărtărescu”
De ani buni, citesc literatură umărind căile prin care se poate salva ceea ce este profund omenesc în om, atentă mai ales la respirația vieții, în lipsa căreia și esteticul, și moralul își pierd din importanță, dacă nu cumva se anulează. Așa că titlul cărții publicate de Radu Vancu – Elegie pentru uman. O critică a modernității poetice de la Pound la Cărtărescu – nu avea cum să mă lase indiferentă. Pe urmele lui Ion Mureșan, Radu Vancu privește literatura ca pe un sistem imunitar, capabil să-l ajute pe om să supraviețuiască, să-l învețe pe om să fie uman. Citeşte tot articolul
Radu Vancu: „Și eu vreau, în felul meu, să scriu un Paradis”
„Detaliile luminoase” ale paradisului – „Două eseuri despre paradis și o încheiere”, de Horia-Roman Patapievici
Apărut la finalul anului trecut, volumul Două eseuri despre paradis și o încheiere semnat de Horia-Roman Patapievici aduce în prim-plan o temă pe care modernitatea o trecuse în rândul celor fanate. La urma urmei, o obișnuință culturală ne-a făcut ca de la prima întâlnire cu Divina commedia a lui Dante să intrăm într-un soi de partizanat estetic cu Infernul, în defavoarea Purgatoriului și a Paradisului. Trebuie spus din capul locului că nu avem de-a face cu un volum de investigație teologică, ci cu unul care vede în paradis un principiu de construcție estetică. Citeşte tot articolul
Reteritorializarea modernității în sintezele internaționale ale lui Matei Călinescu
Tema recurentă și fundamentală în jurul căreia s-a orientat întreaga gândire critică și teoretică a lui Matei Călinescu, atât înainte, cât și după momentul 1973 (an în care acesta părăsește România, plecare motivată printre altele și de situația ideologică a mediului academic autohton), a rămas cea a modernității: după propriile sale afirmații, „în exil, preocuparea mea de cercetător în legătură cu ideile modernității, care culminase în România cu Conceptul modern de poezie, a fost reluată ducând, în 1977, la o noua sinteză de mare avengură teoretică și istorică, intitulată Faces of Modernity” (1), care va deveni, în 1987, după adăugarea unui capitol despre postmodernism, volumul Cinci fețe ale modernității: Modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodernism.
Eseu de Mihnea Bâlici Citeşte tot articolul
Romulus Bucur: „Suntem condiţionaţi (avea dreptate Huxley) să ne debarasăm de tot ce ar putea fi înlocuit” (interviu)
Romulus Bucur a publicat recent, la Editura Tracus Arte, un nou volum de poezie, odeletă societății de consum. Pentru a-l „ajuta” pe cititor cu o cheie de lectură, autorul scrie în prefața cărții: This paper, based on the well-known Barbian principle of lazy poetry (Barbu, 1928), develops the idea of a lazy reader, a subservient lazy consumer. Să-l cunoaștem mai bine pe acest lazy consumer și ale sale drumuri în cele ce urmează:
Radu Vancu și Gustav Mahler – o interpretare muzicală
Recentul jurnal Zodia cancerului redimensionează, fără doar și poate, scrisul lui Radu Vancu. Fără a vrea să fac un comentariu al lui, îmi propun ca, pornind de la el, să urmăresc o posibilă direcție culturală care să emancipeze poezia lui Vancu de filiera tematică la care s-a oprit, de cele mai multe ori, critica literară. Citeşte tot articolul
Muzeografia, o altă artă de familie
O dată pe lună, la Muzeul Național al Literaturii Române, un scriitor contemporan devine muzeograf pentru o zi. Zilele trecute rolul i-a revenit lui Radu Vancu. Coincidență sau nu, s-a întâmplat chiar în pragul Nopții Muzeelor. Coincidență sau nu, a fost chiar în timpul Festivalului Internațional de Poezie București. Citeşte tot articolul
Zilele literaturii române la Chișinău, ediția a III-a (16 – 19 mai 2017)
Literatura română se mută la Chișinău pentru patru zile. Vor fi patru zile cu scriitori buni, cărți importante, dezbateri utile și vinuri alese.
În perioada 16 - 19 mai 2017, la Chişinău, Cahul și Bălți, va avea loc a III-a ediţie a Zilelor Literaturii Române. Patru zile în care cititorii vor avea ocazia să se întâlnească cu scriitori importanţi din Republica Moldova şi România. Citeşte tot articolul
SERILE SIBIULUI: Mircea Ivănescu. Poezia ca umanizare absolută
Anchetă: 18 scriitori români despre Premiul Nobel pentru Literatură 2016
Joi, 13 octombrie, s-a anunțat laureatul Premiului Nobel pentru Literatură 2016. Așa cum povesteam și ieri, printre altele, la Radio România Cultural, în emisiunea Adelei Greceanu, Timpul prezent în literatură (unde am fost invitată alături de criticul literar Luminița Corneanu), rostirea numelui câștigătorului de anul acesta mi-a blocat degetele pe tastatură. Nu pentru că nu-mi place Bob Dylan, poezia ori muzica sa (au contraire), ci pur și simplu pentru că am fost surprinsă, m-aș fi așteptat la absolut orice - în afară de asta. Cred că înțeleg statement-ul Academiei Suedeze, dar, în cazul acesta, cred și că trebuie, cumva, redefinite noțiuni precum operă literară și, de ce nu?, literatură. E posibil să nu mai putem opera cu aceleași concepte precum am făcut-o până astăzi. Ori, poate, să redefinim Nobelul pentru Literatură, așteptările pe care le avem când ne gândim la un astfel de premiu. Altfel, mesajul politic și social transmis mi se pare fabulos. Citeşte tot articolul