Cautare dupa "roman"

„Detaliile luminoase” ale paradisului – „Două eseuri despre paradis și o încheiere”, de Horia-Roman Patapievici

Apărut la finalul anului trecut, volumul Două eseuri despre paradis și o încheiere semnat de Horia-Roman Patapievici aduce în prim-plan o temă pe care modernitatea o trecuse în rândul celor fanate. La urma urmei, o obișnuință culturală ne-a făcut ca de la prima întâlnire cu Divina commedia a lui Dante să intrăm într-un soi de partizanat estetic cu Infernul, în defavoarea Purgatoriului și a Paradisului. Trebuie spus din capul locului că nu avem de-a face cu un volum de investigație teologică, ci cu unul care vede în paradis un principiu de construcție estetică. Citeşte tot articolul


Literatura română, o reușită la Livre Paris 2019 prin standul ICR

Prezenţa României la ediţia a 39-a a Livre Paris a fost un succes datorită volumelor, invitaților și manifestărilor organizate la standul Institutului Cultural Român. Ecoul costant în mass media românești și franceze pe toată perioada evenimentului a fost primul semnal al recunoașterii. Au fost apreciate numărul impresionant de vizitatori și invitaţi, printre care personalităţi de prim rang ale culturii române şi franceze, dar și înalți oficiali europeni, organizarea unor dezbateri pe teme de interes european, lansări și traduceri de cărţi. „Salonul de carte de la Paris a fost pus, anul acesta, sub semnul Europei. Iar inima culturală a Europei a bătut, spunem noi, în standul României. Dacă «literatura este numitorul comun al Europei», așa cum frumos s-a spus în încheierea dezbaterii dedicate istoriei literare comune estului și vestului, atunci numitorul comun al acestei ediții a salonului parizian a fost România”, a declarat Liliana Ţuroiu, preşedintele ICR.

Publicul francez, fascinat de prezența românească

„Scriitorii români prezenți la Paris cu sprijinul Institutului Cultural Român, prin CENNAC și ICR Paris, au fermecat publicul venit în număr mare să îi asculte. Iar Ioana Pârvulescu, singurul scriitor din Europa dublu laureat al premiului european pentru literatură, în 2016 și 2018, a fost deopotrivă autorul predilect al standului României și al standului Reprezentanței Comisiei Europene! Asta înseamnă să fii european, să deții valori europene și să fii conștient că ele nu aparțin doar țării tale, ci întregii lumi”, a adăugat preşedintele Institutului Cultural Român.

Conducerea ICR, reprezentată la Livre Paris de preşedintele Liliana Turoiu și vicepreşedintele Mirel Taloş, i-a primit la stand pe ministrul francez al Culturii, Frank Riester, ministrul francez al Sporturilor, Roxana Mărăcineanu, comisarul european pentru comerţ, afaceri economice şi financiare, Pierre Moscovici.

De asemenea, alături de echipa românească au fost E.S. Luca Niculescu, ambasador al României în Franţa, Pierre Bruhler, preşedintele Institutului Francez, E.S. Adrian Cioroianu, delegat permanent al României pe lângă Unesco.

„Cu fiecare participare la Salonul de carte de la Paris, standul României și oferta culturală a ICR au încercat să fie în ton cu timpurile pe care le trăim. Literatură pentru copii, benzi desenate, romane polițiste, performance, colaborarea cu Sezonul România Franța sau dezbateri despre traducere ca limbă a Europei, toate acestea sunt, așa cum frumos scria Albert Camus, aspecte care ne privesc pe toți. Viitorul Europei este cultural și comun, este o realitate. Există un singur domeniu fără frontiere: cultura, arta prin toate formele sale. Iar adevărata valoare a unei culturi constă în universalitatea ei”, a conchis Liliana Țuroiu, președintele ICR.

Invitați de marcă, onorați cu lucrări marca Valeriu Pantilimon

Cultura română a fost reprezentată la stand prin scriitori de marcă precum Matei Vişniec, Mircea Arapu, Dinu Flamand, Mariana Cojan-Negulescu, Gabriela Adameşteanu, Ioana Pârvulescu, Magda Cârneci, Bogdan Ghiu, Stelian Tănase, Maria Surducan, Andreea Răsuceanu, Adriana Babeţi, dar şi de experţi în artă, printre care Doina Lemny, Wanda Mihuleac, George Banu.

Artistul plastic Valeriu Pantilimon a fost cel care, pe parcusrul celor cinci zile ale evenimentului, a desenat, live, în faţa publicului prezent la dezbateri şi lansări, “cuvintele din literatura română care contează”. Invitaţii de marcă ai României au primit din partea Institutului Cultural Român lucrări de artă semnate de artist.

Cărţile de ficţiune, benzile desenate, romanele poliţiste şi albumele de artă au fost apreciate de românii stabiliţi în Franţa, dar şi de francezii care s-au arătat interesaţi de cultura noastră.

Limba română, de studiat prin jocul ROMANICA

Totodată, lansarea platformei digitale ROMANICA avut loc în ultima zi a Livre Paris 2019, ediție la care România a participat pentru a 11-a oară. Proiectul a fost lansat în cadrul manifestărilor dedicate Sezonului România-Franţa. Proiectul video de învăţare a limbilor romanice, inclusiv româna, a fost prezentat, luni, de ministrul francez al Culturii, Frank Riester. Evenimentul a avut loc în prezenţa preşedintelui Institutului Cultural Român, Liliana Ţuroiu, şi a preşedintelui Institutului Francez, Pierre Buhler, a ambasadorului României la Paris, Luca Niculescu, precum şi a comisarului general francez al Sezonului România-Franţa, Jean-Jacques Garnier. Prezentat sub forma unei platforme digitale, ROMANICA este un proiect care înglobează opt limbi romanice, printre care şi limba română. Scopul acestuia este de a-i familiariza pe utilizatori cu o serie de elemente din fiecare limbă romanică, cu accent pe asemănările care există între unele expresii şi cuvinte, în ciuda distanţei fizice dintre vorbitorii acestor limbi.

Pentru prima dată de la înfiinţarea sa, în 1981, salonul literar a ales să onoreze un continent, Europa, în locul unei anumite ţări. Aproape 3.000 de autori, între care italianul Erri de Luca, spaniolul Javier Cercas, turcul Orhan Pamuk şi 1.200 de expozanţi din 50 de ţări au fost prezenţi.

Salonul Cărţii de la Paris a fost vizitat de 160.000 de persoane în perioada 15-18 martie 2019.

Anul viitor, India va fi invitat de onoare al salonului care va avea loc în perioada 20-23 martie.

Institutul Cultural Român (ICR), autoritate administrativă autonomă, potrivit Legii 356/2003, inițiază, organizează și dezvoltă capacități asociative, de mobilizare și convergență în jurul unor proiecte culturale de interes național. Activitatea ICR antrenează și include, sub diferite forme, personalități de prestigiu (…), instituționalizând un parteneriat activ cu societatea civilă, pentru realizarea de acțiuni și de evenimente în spiritul european al comunicării culturale. ICR are ca scop reprezentarea, promovarea și protejarea culturii și civilizației naționale în țară și în străinătate.

România la Livre Paris 2019 – a doua zi

Pierre Moscovici, comisarul european pentru comerţ, afaceri economice şi financiare, a vizitat standul României de la Livre Paris.

Om politic cu origini româneşti, Pierre Moscovici, comisarul european pentru comerţ, afaceri economice şi financiare, a vizitat vineri, 15 martie, împreună cu ambasadorul României în Franţa, Luca Niculescu, standul românesc de la Livre Paris 2019. Citeşte tot articolul


România, pregătită cu un stand-simbol al ICR pentru deschiderea celei de-a 39-a ediţii a Livre Paris

Seria evenimentelor organizate la Standul Institutului Cultural Român (ICR) va începe mâine, 14 martie, odată cu deschiderea oficială a celei de-a 39-a ediţii a Salonului Cărţii de la Paris (15-18 martie, Porte de Versailles). Pe lângă cele peste 20 de lansări de carte, ICR va găzdui dezbateri despre traduceri şi corespondenţa dintre arte vizuale şi literatură, alături de autori recunoscuți internațional, printre care Gabriela Adameșteanu, George Banu, Ioana Pârvulescu, Matei Vișniec și Adriana Babeți. Citeşte tot articolul


Radicalismele amfibii – „Vase comunicante. (Inter)fețe ale avangardei românești interbelice”, de Paul Cernat

Vase comunicante. (Inter)fețe ale avangardei românești interbelice, cel mai recent volum semnat de Paul Cernat, îmbină la perfecție acribia istoricului literar cu jovialitatea cronicarului de întâmpinare. Sigur că, într-o oarecare măsură, se simt ecouri din Avangarda românească și complexul periferiei. Primul „val” , volumul din 2007 al lui Paul Cernat, însă aceste ecouri țin mai degrabă de eșafodajul istoric și nu de miza critică a volumului, cu totul alta acum decât în precedentul studiu. După cum o spune și autorul în Cuvânt introductiv, volumul acesta nu panoramează avangarda istorică de la noi și nici nu se vrea a fi o analiză la rece a modernismului literar și cultural. Altfel spus, nu e o lucrare de sinteză. Este, în schimb, o excelentă demonstrație a caracterului amfibiu pe care literatura de avangardă o are. De aici și titlul pascalian. Citeşte tot articolul


Lʼinvitation au voyage – „Călători români și călătoriile lor în secolul al XIX-lea”, de Mircea Anghelescu

Proaspăt apăruta antologie făcută de Mircea Anghelescu, Călători români și călătoriile lor în secolul al XIX-lea, este parte a unui proiect intelectual de lungă durată. Desigur că cel mai firesc ar fi să fac un salt înapoi către Lâna de aur. Călătorii și călătoriile în literatura română, volum apărut acum trei ani, unde Mircea Anghelescu îmbină la perfecție critica literară cu istoria culturală. Acolo, autorul cartografiază o felie literară care fusese până atunci discutată numai secvențial, dându-i carnația unui subiect care are toate datele pentru a fi discutat contextual. Finețea argumentației critice și demonstrația de erudiție probează un adevărat tur de forță. Este evident că această antologie secondează într-un fel volumul din 2015. Citeşte tot articolul


O oră de povești specială în opt voci, alături de ambasadorul Statelor Unite în România, Hans Klemm

Editura Cartea Copiilor, Citim Împreună România şi Biblioteca Metropolitană Bucureşti vor organiza vineri, 14 decembrie, la ora 17:00, o seară de lectură care îl va avea ca invitat special pe ambasadorul Hans Klemm. La filiala „Emil Gârleanu” a Bibliotecii Metropolitane, ambasadorul S.U.A la Bucureşti va citi împreună cu copiii cartea „Minunea de Crăciun a lui Jonathan Toomey" de Susan Wojciechowski. Citeşte tot articolul

Lansare de carte: „Scara lui Iakov“, un roman-parabolă de Ludmila Ulițkaia, saga unei familii traversând patru generații și un secol de cultură rusă – miercuri, 5 decembrie, ora 19.00

Editura Humanitas Fiction vă invită miercuri, 5 decembrie, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta nr.38) la lansarea romanului Scara lui Iakov de Ludmila Ulițkaia, tradus în limba română de Gabriela Russo, bestseller Gaudeamus 2018, recent apărut în colecția Raftul Denisei, coordonată de Denisa Comănescu, un roman-parabolă, „o saga de familie traversând patru generații și un secol de cultură rusă, căreia îi dă glas o femeie uluitoare“ (Il Giornale). Citeşte tot articolul

Celebrarea Zilei Naționale a României la Lisabona

După „Sezonul Cultural Românesc“, desfășurat timp de 6 luni la Muzeul Național de Arheologie din Lisabona și programul „Mari artiști români în marile catedrale portugheze“ desfășurat la Lisabona, Porto, Batalha, Viana do Castelo și Évora, ICR Lisabona și Ambasada României au celebrat Ziua Naţională a României în data de 28 noiembrie 2018, printr-un amplu ansamblu de evenimente dedicate Centenarului Marii Uniri, realizate în parteneriat cu prestigioşi parteneri instituţionali portughezi şi români. Citeşte tot articolul

Lansarea romanului „Tatuatorul de la Auschwitz“de Heather Morris, bazat pe incredibila poveste a unui tatuator de la Auschwitz–Birkenau și a femeii pe care a iubit-o

Editura Humanitas Fiction vă invită joi, 29 noiembrie, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta nr.38) la lansarea romanului Tatuatorul de la Auschwitz de Heather Morris, tradus în limba română de Luana Schidu, bestseller Gaudeamus 2018, recent apărut în colecția Raftul Denisei, coordonată de Denisa Comănescu. Roman bazat pe incredibila poveste adevărată a slovacului Lale Sokolov, tatuator la Auschwitz-Birkenau și a Gitei, femeia pe care a iubit-o, cartea lui Heather Morris s-a vândut în peste un milion de exemplare în doar nouă luni de la apariție (ianuarie-septembrie 2018). Citeşte tot articolul

Intilnire cu Dan Lungu la Bucuresti si Iasi: lansarea romanului ”Pâlpâiri”

Joi, 29 noiembrie, ora 19.00, în Mansarda Librăriei Cărturești Verona din București (Str. Arthur Pictor Verona 13-15), va avea loc lansarea romanului Pâlpâiri, de Dan Lungu, apărut de curînd la Editura Polirom, în colecția „Fiction LTD”. Vor vorbi, alături de autor: Luminița Corneanu Cosmin Ciotloș Fragmente din roman în lectura actorului Victor Rebengiuc Va modera: Mirela Nagâț Citeşte tot articolul

Noiembrie – luna Ferrante în România

În ciuda vremii neprietenoase, cititorii din România trăiesc luna aceasta o intensă „Febră Ferrante”. Pe 14 noiembrie, lansam la Gaudeamus romanul ”Zilele abandonului” scris de Elena Ferrante, iar pe 19 noiembrie, ecranizarea unui alt roman al celebrei scriitoare a devenit din start unul dintre serialele voastre preferate. Este vorba de ”Prietena mea genială”, creat după romanul omonim semnat de Elena Ferrante, difuzat în fiecare zi de luni și marți pe HBO și HBO GO. Romanul ”Zilele abandonului” spune povestea Olgăi, o scriitoare care a renunțat la ambițiile ei literare, dedicându-se căsniciei şi creşterii copiilor. Însă când este părăsită de soțul ei, Mario, se refugiază în propria nefericire şi descrie zilele care au urmat plecării lui ca pe un iad personal. Olga are treizeci şi opt de ani, doi copii şi un câine-lup de care trebuie să aibă grijă în continuare, deşi i se pare că viața s-a sfârşit. Treptat, aceasta se desprinde dureros de realitate, făcând o obsesie din a înțelege de ce soțul ei a încetat s-o iubească şi a lăsat-o în urmă, pentru o femeie mult mai tânără, după cincisprezece ani de căsnicie. Furia, rătăcirea, dezorientarea, sentimentul de gol, senzația de sfârtecare a familiei şi abandonul de sine pun stăpânire pe eroina Elenei Ferrante, care, încetul cu încetul, simte că pierde contactul cu viața reală. În plus, e bântuită de o amintire din copilărie, care o duce în pragul nebuniei – amintirea unei femei care, după ce a fost părăsită de soț, a hotărât să-şi pună capăt zilelor. Bestseller în Italia timp de aproape un an, ”Zilele abandonului” descrie încercarea unei femei părăsite de a găsi, după luni de furie, îndoieli, autocompătimire şi disperare, o cale de a-şi depăşi suferința şi de a-şi construi o nouă viață. ”Zilele abandonului” a fost ecranizat de Roberto Faenza în 2005, cu Margherita Buy, Luca Zingaretti şi Goran Bregović în rolurile principale, filmul fiind nominalizat la Leul de Aur în cadrul Festivalului de Film de la Veneția. La Editura Pandora M au apărut toate volumele Tetralogiei Napolitane: ”Prietena mea genială”, ”Povestea noului nume”, ”Cei care pleacă şi cei ce rămân” şi ”Povestea fetiței pierdute”, romanele ”Fiica ascunsă” şi ”Iubire amară”, precum şi cartea pentru copii ”Noaptea pe plajă”. ”Povestea fetiței pierdute” a fost nominalizată la Man Booker Prize (2016) şi a primit Medalia de Aur pentru ficțiune în cadrul Independent Publisher Book Awards (2016). Odată cu apariția romanului ”Zilele abandonului”, Editura Pandora M încheie seria traducerilor de ficțiune semnate Elena Ferrante. De aceeași autoare va apărea în 2019 traducerea memoir-ului literar Frantumaglia. Încă de la apariția romanului ”Prietena mea genială”, care deschide Tetralogia Napolitană, faima Elenei Ferrante a crescut enorm, transformându-se în aşa-numita „Febră Ferrante”. Este considerată una dintre autoarele contemporane cele mai convingătoare, o stilistă desăvârşită, cu o intuiție artistică ieşită din comun, care a câştigat admirația mai multor scriitori celebri – Jhumpa Lahiri, Elizabeth Strout, Claire Messud – şi a unor critici importanți: James Wood, John Freeman, Eugenia Williamson etc. Dar, fără îndoială, primirea cea mai călduroasă a avut-o din partea cititorilor, care au descoperit o autoare ce vorbeşte într-un stil plin de frumusețe şi forță despre sentimentul de apartenență la un loc, despre relațiile umane, dragoste, familie şi prietenie.

[Portret] Anca Vieru: „Le dădeam apă la moară profesoarelor de română, uneori nu făceam temele”

În curtea unei ceainării din București, Anca Vieru își așază rucsacul mov pe spătarul scaunului. Apoi, povestește că, de obicei, preferă să-i asculte pe ceilalți și că nu vorbește cu ușurință despre viața ei personală. Poartă ochelari cu rame subțiri, are părul tuns bob și, când îi vine în gând vreo amintire care îi stârnește râsul, își dă bretonul la o parte cu inelarul. De pildă, când își aduce aminte că nu-i plăcea de nicio culoare să scrie comentarii literare pentru orele de limba română de la școală. În schimb, se pricepea la matematică. „Le dădeam apă la moară profesoarelor de română”, spune ea. „Nu le băgam în seamă, uneori nu făceam temele”. Pe una dintre ele a supărat-o pentru că a purtat în clasă cercei din bănuți de aur. „Abia îmi făcusem găuri în urechi și i-am spus că nu pot să-i scot, pentru că mi se astupă. Țineam o bentiță peste urechi, ca să nu se mai vadă cerceii”. Până când a făcut o infecție și a renunțat să-i mai ascundă. Citeşte tot articolul