Chiar acum o lună, între 15 și 18 martie, a avut loc, la Porte de Versailles, cea de-a 39-a ediție a Salonului de Carte de la Paris (Livre Paris). Accentul a căzut anul acesta pe un întreg continent, Europa, și nu pe o țară invitată, așa cum se proceda până acum - de bună seamă, un semnal și un mesaj importante în contextul alegerilor din mai. România a avut stand și a pregătit o mulțime de evenimente prin intermediul Institutului Cultural Român, instituția care s-a ocupat de prezența românească la Paris, întâlniri gândite în acord cu tematica propusă de organizatorii târgului - sloganul țării a fost „2019 – L’année de la Roumanie en Europe“ („2019 – Anul României în Europa“). Citeşte tot articolul
Cautare dupa "roman"
„Detaliile luminoase” ale paradisului – „Două eseuri despre paradis și o încheiere”, de Horia-Roman Patapievici
Apărut la finalul anului trecut, volumul Două eseuri despre paradis și o încheiere semnat de Horia-Roman Patapievici aduce în prim-plan o temă pe care modernitatea o trecuse în rândul celor fanate. La urma urmei, o obișnuință culturală ne-a făcut ca de la prima întâlnire cu Divina commedia a lui Dante să intrăm într-un soi de partizanat estetic cu Infernul, în defavoarea Purgatoriului și a Paradisului. Trebuie spus din capul locului că nu avem de-a face cu un volum de investigație teologică, ci cu unul care vede în paradis un principiu de construcție estetică. Citeşte tot articolul
Literatura română, o reușită la Livre Paris 2019 prin standul ICR
Prezenţa României la ediţia a 39-a a Livre Paris a fost un succes datorită volumelor, invitaților și manifestărilor organizate la standul Institutului Cultural Român. Ecoul costant în mass media românești și franceze pe toată perioada evenimentului a fost primul semnal al recunoașterii. Au fost apreciate numărul impresionant de vizitatori și invitaţi, printre care personalităţi de prim rang ale culturii române şi franceze, dar și înalți oficiali europeni, organizarea unor dezbateri pe teme de interes european, lansări și traduceri de cărţi. „Salonul de carte de la Paris a fost pus, anul acesta, sub semnul Europei. Iar inima culturală a Europei a bătut, spunem noi, în standul României. Dacă «literatura este numitorul comun al Europei», așa cum frumos s-a spus în încheierea dezbaterii dedicate istoriei literare comune estului și vestului, atunci numitorul comun al acestei ediții a salonului parizian a fost România”, a declarat Liliana Ţuroiu, preşedintele ICR.
Citeşte tot articolulRomânia la Livre Paris 2019 – a doua zi
Pierre Moscovici, comisarul european pentru comerţ, afaceri economice şi financiare, a vizitat standul României de la Livre Paris.
Om politic cu origini româneşti, Pierre Moscovici, comisarul european pentru comerţ, afaceri economice şi financiare, a vizitat vineri, 15 martie, împreună cu ambasadorul României în Franţa, Luca Niculescu, standul românesc de la Livre Paris 2019. Citeşte tot articolul
România, pregătită cu un stand-simbol al ICR pentru deschiderea celei de-a 39-a ediţii a Livre Paris
Seria evenimentelor organizate la Standul Institutului Cultural Român (ICR) va începe mâine, 14 martie, odată cu deschiderea oficială a celei de-a 39-a ediţii a Salonului Cărţii de la Paris (15-18 martie, Porte de Versailles). Pe lângă cele peste 20 de lansări de carte, ICR va găzdui dezbateri despre traduceri şi corespondenţa dintre arte vizuale şi literatură, alături de autori recunoscuți internațional, printre care Gabriela Adameșteanu, George Banu, Ioana Pârvulescu, Matei Vișniec și Adriana Babeți. Citeşte tot articolul
Radicalismele amfibii – „Vase comunicante. (Inter)fețe ale avangardei românești interbelice”, de Paul Cernat
Vase comunicante. (Inter)fețe ale avangardei românești interbelice, cel mai recent volum semnat de Paul Cernat, îmbină la perfecție acribia istoricului literar cu jovialitatea cronicarului de întâmpinare. Sigur că, într-o oarecare măsură, se simt ecouri din Avangarda românească și complexul periferiei. Primul „val” , volumul din 2007 al lui Paul Cernat, însă aceste ecouri țin mai degrabă de eșafodajul istoric și nu de miza critică a volumului, cu totul alta acum decât în precedentul studiu. După cum o spune și autorul în Cuvânt introductiv, volumul acesta nu panoramează avangarda istorică de la noi și nici nu se vrea a fi o analiză la rece a modernismului literar și cultural. Altfel spus, nu e o lucrare de sinteză. Este, în schimb, o excelentă demonstrație a caracterului amfibiu pe care literatura de avangardă o are. De aici și titlul pascalian. Citeşte tot articolul
Cătălina Bălan, poetă: „Eu știu ce înseamnă să te lupți pentru identitatea ta românească”
SĂ NE CUNOAȘTEM POEȚII. O inițiativă a site-ului nostru: (și mai multe) interviuri cu poeți din vremurile noastre, oameni care trăiesc și scriu printre noi. După Livia Ștefan și Lia Faur, o altă tânără poetă: Cătălina Bălan. Citeşte tot articolul
Lʼinvitation au voyage – „Călători români și călătoriile lor în secolul al XIX-lea”, de Mircea Anghelescu
Proaspăt apăruta antologie făcută de Mircea Anghelescu, Călători români și călătoriile lor în secolul al XIX-lea, este parte a unui proiect intelectual de lungă durată. Desigur că cel mai firesc ar fi să fac un salt înapoi către Lâna de aur. Călătorii și călătoriile în literatura română, volum apărut acum trei ani, unde Mircea Anghelescu îmbină la perfecție critica literară cu istoria culturală. Acolo, autorul cartografiază o felie literară care fusese până atunci discutată numai secvențial, dându-i carnația unui subiect care are toate datele pentru a fi discutat contextual. Finețea argumentației critice și demonstrația de erudiție probează un adevărat tur de forță. Este evident că această antologie secondează într-un fel volumul din 2015. Citeşte tot articolul