La un moment dat, l-am ascultat pe Vlad Zografi vorbind, pasionant, despre Bruckner. Încheind lectura celui mai recent roman al lui, Șapte octombrie, nu m-am putut abține să nu mă gândesc la Simfonia a VIII-a a aceluiași Bruckner. Acolo, în ultima parte, se aglomerează simultan temele din întreaga partitură. E și efectul pe care Vlad Zografi îl imprimă cărții sale, odată ce ajungi la capitolul final. Poate părea, la prima vedere, o simplă chestiune de stil. Însă, cred eu, tocmai aici găsim centrul de greutate al romanului. Citeşte tot articolul
Creierul nostru este spațiul unei activități frenetice pe care neuroștiințele ne demonstrează că o percepem și o controlăm într-o măsură mai mică decât am fi dispuși să credem. Privind științific, vedem un sistem cu o complexitate uimitoare, o interconectivitate fabuloasă și o putere de calcul care nu a fost egalată până acum. Centrul de comandă cu o interfață prietenoasă, viața noastră interioară.
Editura Humanitas vă invită sâmbătă, 9 decembrie, ora 17.00, la o întâlnire cu Gabriel Liiceanu, Ioana Pârvulescu, Tatiana Niculescu și Vlad Zografi despre bestsellerul Gaudeamus „Cum să fii fericit în România“, volum colectiv coordonat de Oana Bârnă, cu texte de Gabriel Liiceanu, Ioana Pârvulescu, Radu Paraschivescu, Tatiana Niculescu, Anamaria Smigelschi, Andrei Pleșu, Adriana Bittel, Dan Tăpălagă, Jean A. Harris, Vlad Zografi, Clotilde Armand, Ariana Rosser Macarie, Andreea Răsuceanu, Andrei Cornea, Monica Pillat, Mihaela Coman, Horia-Roman Patapievici. Evenimentul se va încheia cu o sesiune de autografe. Citeşte tot articolul
Observator cultural continuă seria de întîlniri între liceeni şi scriitori români, iniţiate în luna mai 2017, organizînd cea de-a treia ediţie a Observator Lyceum vineri, 8 decembrie, ora 18.00, la Muzeul Național al Literaturii Române (strada Nicolae Crețulescu nr. 8, București). Invitatul este Vlad Zografi, autorul romanului Efectele secundare ale vieţii, Editura Humanitas, 2016, cîştigător al Premiului Observator Lyceum pentru proză la Gala Premiilor Observator cultural 2017. Citeşte tot articolul
Pe Vlad Zografi l-am ascultat la diferite evenimente literare, unde mi-a făcut de fiecare dată o impresie puternică prin felul său de a vorbi. La Festivalul Internațional de Literatură de la București (FILB), ediția a 9-a, venisem pregătită să îl invit la rubrica Bibliotecă de scriitor, dar, până să trec la fapte, l-am auzit declarând în fața publicului că nu îi plac fotografiile. Parcă îmi citise gândurile. M-am dezumflat și am renunțat să-l mai abordez, însă peste câteva luni mi-am luat inima în dinți și i-am scris un e-mail, pe trei sferturi convinsă că voi fi refuzată. Ca pentru a mă surprinde din nou, Vlad Zografi mi-a acceptat invitația. Citeşte tot articolul
Zece importanți scriitori români, printre care Ana Blandiana, Radu Cosașu, Vlad Zografi, au fost premiați ieri în cadrul Galei Premiilor Observator Cultural, a XI-a ediție, desfășurată la Teatrul Odeon din București. În total, au fost nominalizați 34 autori români contemporani la şase categorii: Memorialistică, Eseistică/ publicistică, Critică literară/ istorie literară / teorie literară, Debut, Poezie și Proză. Citeşte tot articolul
Chiar acum o lună, între 15 și 18 martie, a avut loc, la Porte de Versailles, cea de-a 39-a ediție a Salonului de Carte de la Paris (Livre Paris). Accentul a căzut anul acesta pe un întreg continent, Europa, și nu pe o țară invitată, așa cum se proceda până acum - de bună seamă, un semnal și un mesaj importante în contextul alegerilor din mai. România a avut stand și a pregătit o mulțime de evenimente prin intermediul Institutului Cultural Român, instituția care s-a ocupat de prezența românească la Paris, întâlniri gândite în acord cu tematica propusă de organizatorii târgului - sloganul țării a fost „2019 – L’année de la Roumanie en Europe“ („2019 – Anul României în Europa“). Citeşte tot articolul
În ceea ce privește paradigma spațializării în literatura secolului al XX-lea, în ansamblul ei - implicit literatura modernă și postmodernă -, s-au constatat două fenomene radicale care au influențat evoluția acesteia: fie de încercare a înlăturării acestor spații prin ambiguizarea așa-numitelor „granițe” (fenomen remarcat ceva mai accentuat în postmodernismul de sorginte central-europeană), fie o influență concretă și acută asupra artei, profund influențată de spațiul în care se manifestă. De la pictură la sculptură, cinematografie și, cu precădere, literatură, operele unor scriitori precum Franz Kafka, Charles Baudelaire, Gabriel Garcia Marquez, William Faulkner sau Milan Kundera, doar ca să îi numesc pe câțiva, au „depins” - în mod categoric voit - de o anume localizare geografică. În timp, aceasta a servit nu doar ca spațiu pentru desfășurare în sensul propriu al termenului, ci, mai mult, ca o conjunctură de factură identitară, menită să ilustreze o anume relație existențială care se stabilește între condiția umană și „limitarea” geografică, raport în urma căruia spațialitatea ajunge să devină nu doar un dat al determinării, ci, în majoritatea cazurilor, să acapareze individul pe de-a-ntregul.
Eseu de Raul Săran
Mai este doar foarte puțin până la cel mai important eveniment literar al anului, Târgul de Carte Gaudeamus - cel mai important pentru că majoritatea editurilor își planifică cele mai importante apariții în funcție de cele două mari târguri de carte, iar la Gaudeamus, prin tradiție, ne așteptăm să găsim cele mai multe cărți de seamă.
