Sâmbătă seara a avut loc prima ediție a Nopții Bibliotecilor, la care ne-am prezentat și noi să luăm pulsul Bucureștiului. Evenimentul a avut loc în toată țara, așa că și locuitorii orașelor mari din provincie au avut ocazia să își viziteze la ceas târziu în noapte bibliotecile înscrise în proiect.
Într-o primă fază trebuie menționat că era nevoie de un astfel de eveniment în România pentru a deschide ochii unor oameni care nu au mai luat contact cu o bilbiotecă încă de pe băncile școlii, dar și pentru ca societatea noastră modernă să se alinieze unui tipar european de a transforma biblioteca într-un spațiu multi-cultural și informațional.
Inițial, multitudinea de concerte, proiecții de filme documentare și montările de piese de teatru ne-a luat ochii. Nu știam care ar fi trebuit să fie ordinea, în așa fel încât să putem prinde cât mai multe evenimente de gen.
Pentru cunoscătorii deja familiarizați cu spațiile unor biblioteci precum BCU, Biblioteca Metropolitană și Biblioteca Națională, nu au fost prea multe surprize ieșite din comun. Aceleași rafturi, aceleași cărți, câteva noutăți publicistice și mese rotunde cu scriitori și jurnaliști pe diverse teme legate de literatura contempornă.
Ce a fost interesant în aceste spații au fost totuși dialogurile și conferințele organizate pe tema cărților și a lecturii, unde cei interesați au putut sta de vorba cu diverse personalități precum Dan Puric, Lucian Mândruță, Florin Piersic Jr, Doina Ruști sau Alex Mihai Stoenescu.
De departe cea mai mare surpriză pentru noi a fost Biblioteca Academiei, mai ales pentru că, luând în considerare arhivele pe care le deține, e greu de crezut că oricine, indiferent de studii, are acces la rafturile sale. Într-adevar, se pare că accesul publicului larg este permis doar de câțiva ani.
Academia are în posesie și gestiune cărți rare, vechi și foarte vechi, manuscrise ale unor scriitori mari, clasici și consacrați, reviste și ziare în ediții princeps, documente originale ce datează încă din secolul XVI, și multe altele pe care ochii muritorilor de rând nu apucă să le vadă într-o viață întreagă. E lesne de înțeles de ce am rămas foarte placut impresionați de Biblioteca Academiei ca de un sipet de comori la care îți lucește privirea.
Aici am pierdut marea parte a Nopții Bibliotecilor. Am asistat și la un concert de muzică bizantină, unul de chitară clasică și încă unul de muzică românească veche, la o conferință pe tema presei avangardiste și am aruncat ochii și pe expoziția lui Theodor Aman, chiar înainte de a ne tipări cu propriile noastre mâini câteva versuri din Gellu Naum pe hârtie prelucrată manual, prin bunavoința celor de la Moara de Hârtie din Comana.
Printre minusurile pe care le-am menționa, totuși, se numără faptul că doar online puteai vedea programul tuturor bibliotecilor. Nu a fost tipărit unul pentru toate evenimentele din București. Așa că dacă nu ți-ai făcut în prealabil un itinerar propriu, știm cu certitudine că ți-a fost foarte greu să bifezi cât mai mult din tot ce a fost organizat în intervalul orar 18.00-04.00.
În orice caz, nouă ne-a placut în mod deosebit această primă ediție a Nopții Bibliotecilor. Poate pe viitor vor exista îmbunătățiri ale evenimentului în sine și sperăm ca în viitorul apropiat să se resimtă o altă atitudine din partea cititorilor. Biblioteca este, până la urmă, un spațiu multi-cultural, nu doar un concept învechit și rigid, pe care îl asociem exclusiv cu perioada când mergeam la școală sau facultate.
