Mihaela Pascu-Oglindă

Mihaela Pascu-Oglindă

Redactor literar, a absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine și masteratul de Teoria și Practica Editării de Carte, Universitatea București. A debutat cu poeme în antologie în 2015 și cu proză scurtă în antologia „Cum iubim”, Vellant, 2016. Primul roman, „Camera de probă”, a apărut în 2017 la Editura Eikon.


De ce să citim editorialele Elenei Ferrante

Chiar dacă pentru mulţi nu pare, pe Elena Ferrante o caracterizează un curaj feroce. Şi chiar dacă nu toată lumea ştie, de la începutul lui 2018, Elena Ferrante scrie, weekend de weekend, câte un editorial pentru The Guardian. Temele sunt cele pe care adesea le discutăm cu mănuşi, chiar şi atunci când interlocutorul din faţa noastră ne este prieten. În orice caz, când vorbim despre religie, prietenie, sexualitate, relaţii, traume, avem grijă să nu-l supărăm pe cel din faţa noastră. Nu asta ar trebui să fie grija unui scriitor, spune Ferrante, fiindcă, în opinia sa, aceştia ar treui să scrie ficţiuni care să ajute la găsirea adevărului condiţiei umane. Citeşte tot articolul


O librărie la 9.300 de locuitori. Ne mulţumim cu 2,5 cărţi pe an. Ce putem face?

În România sunt circa 200 de librării. Poate 250. Nu le-am numărat fiindcă nu se poate găsi numărul exact. Şi, de când mi-a venit ideea acestui articol, e posibil ca pe unele să le fi dărâmat vântul. Dacă le numărăm şi pe „ale două de la prefectură” şi de la „catrindală”, tot nu trecem de 300. Pentru o ţară cu 19,71 milioane de locuitori (în 2016), cu menţiunea că nu ştim pe câţi i-a luat vântul odată cu vremea rea din ultima perioadă, tot nu stăm deloc bine la capitolul librării per număr de locuitori. Stăm tot aşa cum stăm şi la consumul de cafea: pe ultimul loc. Credeaţi oare că suntem mari amatori de cafele la ibric? Om fi, dar asta înseamnă că bem cafea evazionistă, căci din calcule recente reiese că Finlanda conduce cu 10,35 kg pe cap de locuitor, în vreme ce România se află 29 de locuri mai jos (pe ultimul loc) cu un consum/locuitor/an de 2,51 kg. Cărţi puţine, cafea şi mai puţină. Citeşte tot articolul


Cum să citiţi mai mult (mult mai mult) în 2018

Suntem, nu e niciun secret, pe ultimele locuri din Europa când vine vorba de achiziţia de cărţi noi şi de lectura acestora. Sondajele arată că citim puţin şi că ne petrecem timpul liber preferând alte activităţi (divertisment, plimbări, excursii etc.). Dacă ne gândim la cum se eliberează marile oraşe în weekend-uri (sau cel puţin Bucureştiul), nu trebuie să mai cântărim prea mult în ce măsură un astfel de exod se face spre vreo Mecca a lecturii. Cu alte cuvinte, abia aşteptăm să ne bucurăm de timp liber, dar nu strecurăm întotdeauna în bagaje şi o carte. Citeşte tot articolul


„Un bărbat pe nume Ove”, de Fredrik Backman. Chiar aşa de bună e cartea asta? – despre scepticism și alegeri

Am zărit întrebarea aceasta întâmplător, în dreptul unui mesaj care sublinia, succint, câteva dintre trăsăturile cărţii. Un bărbat pe nume Ove a fost o carte pe care am avut ocazia să o zărim, anul acesta, în vitrinele diferitelor librării, să o regăsim pe paginile noastre de social media şi să o vedem recomandată peste tot. De unde şi un oarecare scepticism de înţeles al unora dintre cititori - Chiar aşa de bună e cartea asta? Citeşte tot articolul


Iluziile libertăţii. „Ruta subterană”, de Colson Whitehead, un roman între Nord şi Sud, între bine şi rău

Nu se va putea scrie niciodată suficient de mult despre sclavie. Întotdeauna, oricât de multe rafturi s-ar umple, vor mai exista goluri de neumplut, răni de neatins, pe care niciun titlu nu le va putea scoate în întregime la lumină şi nici nu le va putea alina vreodată. Au însă rolul lor de nelipsit toate operele care pun degetul pe rănile care nu se vor închide niciodată. Istoria, ilustrată de condeiele unora dintre cei mai talentaţi scriitori, se supune fără să crâcnească. Realitatea sclaviei e de netăgăduit, iar noi nu avem voie să uităm. Citeşte tot articolul


„Trei etaje”, de Eshkol Nevo: „Nu există secrete în era modernă”

„Dacă m-ar fi întrebat cineva ce este dragostea, aş fi spus: Să ştii că, într-o lume plină de minciuni, există un om complet sincer cu tine şi cu care, la rândul tău, poţi fi complet sincer, şi că între voi doi nu există decât adevăr, chiar dacă el nu este întotdeauna rostit”. – „Trei etaje”

Născut la Ierusalim în 1971, Eshkol Nevo a studiat copywriting la Colegiul Tirza Granot şi psihologie la Universitatea din Tel Aviv şi deţine în prezent cea mai mare şcoală privată de creative writing din Israel. Citeşte tot articolul


Cum să scapi de un blocaj de lectură. Prin lectură. 7 recomandări

Se întâmplă uneori, din varii motive, să lăsăm deoparte cititul, să ne amânăm titlurile noi, proaspăt aşezate în raft, să ne simţim în tot acest timp nemulţumiţi din cauza faptului că ne confruntăm cu o asemenea pauză de la lectură şi, totuşi, să nu citim niciun rând. Trec zile, săptămâni, chiar luni în şir şi nu ştim cum să ne redescoperim pasiunea pentru lectură. Fiindcă, da, uneori şi aceasta ia pauze, oricât de mult ne-am încăpăţâna să credem că putem citi numărul de cărţi propus într-o lună sau într-un an. Citeşte tot articolul