Bookaholic

Cu zece zile în urmă, eram în sevrajul post-Bookshake. Sigur, se adunase multă oboseală, dar ne și lipseau foarte tare cotidianul, adrenalina de la târg, sesiunile de brainstorming, lucrul în timp real etc. etc. În acest context, ne-am gândit că ar fi fain să vă povestim câte ceva despre ce a însemnat Bookshake pentru noi, cum a fost gândit și cum a fost experiența editării lui. Ni s-a părut relevant ca, în același material, să strângem și includem și câteva opinii ale cititorilor și ale profesioniștilor din domeniu vis-à-vis de ziarul pe care l-au găsit, luat și citit la Bookfest, ediția 2016, sau online aici, pe Bookaholic. 

La începutul lui februarie, am primit propunerea Centrului Ceh de a ne uni forțele într-un proiect pe perioada târgului de carte Bookfest. Entuziaști cum ne știți, ne-a surâs ideea și am îmbrățișat-o de la început. Ne doream, de ceva vreme, să mai ieșim, secvențial, din online, sau să îmbinăm online-ul cu printul, așa că ni se potrivea mănușă proiectul.

Bookshake la Bookfest 2016

Au urmat întâlnirile lunare, în urma cărora am pus la punct detaliile. Mai întâi, am stabilit echipa restrânsă responsabilă cu editarea ziarului: colega mea, Cristina Foarfă, Florin Iaru (prieten al Bookaholic-ului, un super scriitor și un om de presă cu multă experiență), Jiřina Vyorálková (Centrul Ceh) și subsemnata pe partea editorială, Iulia Țurcanu (Centrul Ceh) pe partea de DTP & design și Ana Preduș, care s-a ocupat de ilustrațiile din fiecare număr -, căreia i s-au alăturat, bineînțeles, echipa Bookaholic (redactori și colaboratori ai site-ului au semnat texte în Bookshake – amintesc de textele Laurei Câlțea, Andreei Banciu, Mihaelei Pascu, Danei Jenaru, lui Bogdan Munteanu sau Mariei Elisabeta Boamfă), dar și nume importante din domeniu, care au semnat editorialele cotidianului, cum ar fi Cristian Teodorescu, Alexandru Matei, Bogdan-Alexandru Stănescu și Mihai Radu. Apoi, am ales numele cotidianului, am decis direcția și rubricile acestuia (editorial, pagini Centrul Ceh și Bookaholic, interviu, anchetă, listă de cărți de cumpărat la târg, zvonuri și întâmplări din târg, teste și jocuri literare pentru cititori, recomandări de evenimente ș.a.), am planificat, în linii mari, sumarul, am făcut mock-up-uri.

Bookshake s-a dorit a fi un ziar relaxat, proaspăt, care să îmbine informațiile utile cu subiectele de actualitate (ale târgului, dar și din afara lui) și materialele altfel, amuzante, prietenoase, pe înțelesul și gustul mai multor categorii de cititori. Plus mult vizual, cât mai minimalist – cotidianul a fost integral ilustrat. Echipa restrânsă a ziarului urma să stea în târg pe toată perioada acestuia – ceea ce s-a și întâmplat -, să editeze Bookshake de acolo, din mijlocul evenimentelor. Am avut un stand aranjat special pentru asta – mese de lucru, router wireless, prelungitoare etc. -, dar și pentru cititori – scaune, cafea și bere Staropramen oferite gratuit, alături de ziar, pentru a face lectura mai lină.

Ne-am făcut încălzirea pentru târg marți, 31 mai, când am pregătit ediția pentru 1 iunie, într-un birou de la Centrul Ceh. Am scris, desenat, editat, paginat, corectat pe printuri. Am trimis Bookshake în tipar noaptea, începând astfel un obicei ce avea să dureze încă patru zile. Nimeni nu a dormit prea mult în perioada târgului, de altfel. Dar nu ne plângem. Ne-a plăcut mult experiența editării unui cotidian, ne-a ținut constant în priză, am făcut anchete de pe o zi pe alta, în târg sau online, am realizat interviuri cu o bună parte dintre autorii israelieni invitați la Bookfest, chiar de la standul nostru (de altfel, devenise un loc comun și pentru alți jurnaliști, care au găsit la standul Bookshake un loc potrivit și pentru interviurile lor), am pus cap la cap teste de personalitate pentru cititori, am făcut primul rebus din viețile noastre, am fost la terase și prin pavilioanele C pentru a asculta lansările, zvonurile, discuțiile prilejuite de cărți și făuritorii lor, am scotocit în standurile editurilor (mici și mari) pentru a vă recomanda cele mai faine (sau stranii) volume (pentru adulți sau pentru copii, pentru cei cu buget redus sau pentru cei care nu se uită la prețuri, pentru iubitorii de poezie sau pentru cititorii de proză etc.), am gândit materiale care să vă descrețească frunțile (nu e sănătos să ne luăm mereu foarte în serios), am selectat evenimente, am gândit ilustrații pe loc, citind articolele imediat ce au fost scrise, am căutat soluții pentru materialele care, dintr-un motiv sau altul, nu au mai putut fi incluse, am tăiat semne sau adăugat acolo unde era nevoie ș.a.m.d.

S-a băut multă cafea (și apă, ne-am hidratat suficient – mulțumim, pe această cale, voluntarei noastre, Rodica, ea s-a ocupat și de cafelele noastre, și de ale vizitatorilor), fumătorii au furat timp cum au putut, s-a râs mult, s-a mâncat pe fugă, s-a vorbit mult la stand și s-a socializat mai puțin în afara lui, căci orele au curs în favoarea ziarului, s-a discutat în contradictoriu pe materiale, ilustrații, DTP, idei. Unii – subsemnata 🙂 – s-au isterizat în ceea ce privește corectura, respectiv lipsa timpului pentru a o face optim. S-au tipărit 2.000 de exemplare (gratuite) în fiecare zi (1-5 iunie), o parte dintre acestea găsindu-se la centrele de informare din târg, la diferite alte standuri, dar și în 22 de locuri din București (printre care librăriile Cărturești, Humanitas, Anthony Frost, Kyralina, Facultatea de Litere, baruri Staropramen, teatre unde se jucau piese în zilele respective etc.); restul exemplarelor au fost la standul Bookshake. Cele cinci numere au apărut, atât separat, cât și în format pdf, pe Bookaholic – descărcați numărul 1, numărul al 2-lea, numărul al 3-lea, numărul al 4-lea și numărul al 5-lea -, iar peste 10.000 de utilizatori unici le-au citit până acum.

Să dăm viață Bookshake-ului a fost o super experiență pentru noi, chiar dacă au fost momente de epuizare sau de dezamăgiri – nu vă imaginați că nu ne-au auzit urechile câteva critici acide, dar, pe de o parte, ni s-a părut firesc să existe, nu puteam fi pe placul tuturor, iar pe de altă parte, feedback-ul entuziast ne-a bucurat și l-a amortizat pe celălalt.

Ar mai fi foarte multe de povestit, dar mă opresc aici pentru că vreau să vă las în compania celor câteva opinii pe care le-am strâns cu această ocazie – nu pentru a ne lăuda, ci pentru a avea câteva priviri asupra a ceea ce a fost Bookshake pentru cititori și profesioniști din domeniu, dar și a primi sugestii pentru eventuale isprăvi Bookshake. Le mulțumim tuturor pentru rândurile scrise și, nu în ultimul rând, vă mulțumim vouă, celor care ne(-ați) citiți (/citit).

Opinii despre Bookshake

Diana Bogdan
(PR)

A fost primul meu Bookfest ca om de editură, așa că (abia acum îmi dau seama că) totul are contururi contradictorii: și mai clare (că na, am fost acolo, în spate, am văzut cum se fac piramidele de cărți, cum se pun la punct evenimentele, cum oboseși de numa-numa), și mai diluate (că na, oboseala își strigă cuvântul după o zi, două, cinci de agitație continuă). Așa că, asta e, cel mai tare m-a uns pe suflet materialul-ilustrația din primul număr Bookshake despre Survival kit-ul pentru cei de la standuri. Haz de necaz, nu alta. Trecând, însă, la lucruri mai serioase, anchetele și interviurile m-au prins și m-au ținut lângă ele în fiecare dintre cele 5 numere – aici trebuie să menționez mai ales interviul cu Zeruya Shalev, m-a făcut să îi cumpăr cartea scriitoarei, deci punct ochit, punct lovit. 🙂 M-au mai amuzat mult Antipatiile literare și materialul despre plasele scriitorilor – așa, ce-mi amintesc acum, la primul gând. Per total, mi-a plăcut că fiecare număr a fost structurat firesc și ușor curgător, că te-a ținut lângă el și-ncă o pagină, și-ncă o pagină și că a pus la un loc și materialele serioase și luatul la mișto, că așa-i în lumea intelectuală! 🙂 A, și ilustrațiile s-au mulat la fix pe text, deci încă un bravo.

În rest, ce ar mai fi de făcut pe viitor dacă mai faceți asta? Să adunați mai mulți oameni în echipă ca să aveți și mai multe materiale. 🙂 Să aibă și oamenii din edituri ce să citească seara, în metrou, când se întorc frânți acasă.

Ciprian Burcovschi
(marketer cultural)

Am citit cele 5 apariții ale gazetei de târg. Întâi le-am răsfoit, am măsurat conținutul și numele autorilor. M-a bucurat inițiativa de a implica scriitorii, editorii și jurnaliștii într-o săptămână de evenimente livrești. Nu știu cât de salutară este apariția unui manifest de târg ori dacă și-a atins targetul. Nu știu cum a fost receptată de public, dar e mai puțin important, în această primă fază. Faptul că există, este un pas spre normalitate.

Plusurile pe care le-am descoperit în această gazetă sunt layoutul aerisit și structura editorială. Stilul ludic este binevenit, deși, dacă vizezi un public elitist și conservator, poate părea superficial, la marginea amatorismului plezirist. Dacă ar provoca un infarct intelectual publicului amator de arhaisme publicistice, n-ar fi chiar rău, ba chiar s-ar trezi și managerii gazetelor demodate.

Minusuri considerabile nu am găsit. Sunt convins că se poate trece cu vederea, totuși, prin viteza de redactare și editare, lipsa unui corector, despot-cap-limpede. Interviurile mi s-au părut lungi, în contrast cu „stilul și atitudinea” publicației. Poate că ar fi fost de dorit o atenție deosebită debutanților, o menționare a aniversaților și o invitație „la urne!”.

Rămâne o întrebare, la care trebuie să răspundă strategul Salonului de carte „Bookfest”, să răspundă finanțatorul, dar și o parte din public: care este scopul Bookshake? Răspunsul poate fi hotărâtor în decizia dacă se va replica modelul pentru alte ediții ale târgului. Sau pentru evenimente majore, de tip festivaluri.

un cristian
(editor și jurnalist cultural)

Apariție tonifiantă pentru un ditamai maratonul cărții, Bookshake are o dublă semnificație. Întâi de toate, să nu uităm că anul trecut Cehia a avut statutul de țară invitată, deci ideea Centrului Ceh de a nu uita de ediția festivă e de salutat. Apoi, într-un bazar al cărții, al statisticilor permanente (topuri sforăitoare, multe doar de ochii presei din ce în ce mai subțiri), o prezență gratuită și răcoritoare (la modul detașat, neimplicat partizan) e binevenită. Bookshake s-a mulat bine pe marele eveniment al verii editoriale (100.000 de vizitatori înțeleg c-au vizitat tarabele cu cărți) și n-a dezamăgit: a interacționat la propriul stand cu atâția curioși, s-a împărțit pe la diferite standuri, a făcut anchete și recomandări. Aș fi curios de tirajul atins, pentru că, altfel, de la cei mai mici la veterani (de vârstă și de piață a cărții) a acoperit cât se poate de bine și de relaxat târguiala. Iarăși, nu știu dacă socoteala de-acasă, cu Staropramen la bord, s-a potrivit cu cea din târg, dacă în vânzoleala continuă (sute de lansări, microfonie halucinantă pe-alocuri) standul lor (cam ascuns, deși bine poziționat lângă terasă) a avut parte de un trafic acceptabil. Ăștia care n-am putut ieși din perimetru n-am putut decât să-l vedem într-o pauză de bere. Și-atunci se vedeau vizitatori curioși.

Ce nu m-a prins? Partea cu recomandările de evenimente. E de bine, dar mulți vor selecta mereu alte și alte titluri. Ce mi-a sărit în ochi, în afara interviurilor? Editorialul lui Alex Matei (Lupte de stand, din nr. 2). Sau cutia buclucașă cu titlurile: Câte titluri de cărți găsești? (nr. 3). Sau Rebusul din nr. 4. Altfel, sigur, despre editurile mici s-a scris mult și bine. Mai ales că n-au apărut incidente și c-a fost prima ediție în care casele de marcat n-au lipsit, deci s-a intrat deja într-o normalitate. Ceea ce nu prea se-ntâmpla în vremurile bune. Adică alea după care suspină veteranii de târguri și comentatorii lor avizați. Poate aș fi vrut o frază despre prezența politicienilor la târg, știindu-se că anul trecut președintele a paralizat Bookfestul cu lansarea cărții lui (tot 100.000 la statistici de vânzare pe an, curioase coincidențe) sau că Adrian Năstase nu ratează mai nou târgurile de carte. Aș fi vrut măcar un șut în fund pentru politicieni, dacă scriitorii nu au curajul să-i țină pe politicieni pe tuță (măcar aici). Sau poate a fost și nu l-am remarcat, cel puțin în ultima zi exemplarele distribuite gratis la standul nostru au dispărut imediat (știau cumpărătorii ce să ceară gratis… un Bookshake și un Observator cultural, vă rog).

Ce mai, Bookshake a avut un ritm alert, s-a ocupat nu doar de țara invitată sau cea cu finanțarea, a fost un cotidian echilibrat, șugubăț și ieșit din tipare, numai bun de dat exemplu profesioniștilor de la Gaudeamus, știți foarte bine, cei cu bilet de intrare, finanțare generoasă de la stat și standuri cu miere cât cuprinde… Asta ca să mai îndulcim berea industriei. N-ar strica, pe lângă statisticile cărții, s-aflăm și cele ale drafturilor sau sticlelor de bere. Începând cu Staropramen, firește.

Raluca Enache
(PR)

Sper că mai faceți Bookshake pentru că mie mi-a plăcut tare.

Mi-a plăcut foarte mult că articolele au fost presărate cu dicționar de cuvinte similare română- cehă, survival kit, joculețe. Ilustrațiile simple se potrivesc foarte bine în layoutul general. Îmi place mult logo-ul, să nu schimbați! Ah, și îndemnul „nu furați cărți!” e foarte bun și ar putea fi pus în fiecare zi în ziar. 🙂

Cum poate să nu îmi placă ceva? E așa fain și are de toate, utile și artistice, cu mult umor.

Marilena Iovu
(agent literar, traducător)

Dragă Eli,

Nu mai e un secret pentru nimeni că sunt fan declarat Bookshake, mi-a plăcut totul, de la denumire la conținut și aspect general. L-am citit cu mare plăcere zilnic și l-am popularizat fără măsură.

Aș vrea să citesc la fiecare târg un asemenea cotidian, care are doza potrivită de informații și umor, fără articole cu fraze alambicate, cuvinte pompoase sau reclamă mascată. Aș putea să iau fiecare număr și să vi-l laud articol cu articol, dar pe de o parte nu am timpul necesar și, pe de altă parte, nu cred că acesta era scopul mesajului vostru atunci când ați cerut feedback.

Am vrut să fac un top al celor 5 numere Bookshake, dar n-am reușit, toate mi-au plăcut în egală măsură. Iată o idee, un top zilnic despre ceva. Puteți trece prin târg și întreba lumea despre autorii români citiți,  cât cheltuiesc pe o carte, ce buget au la târg, genurile de carte cumpărate, ce părere au despre cărțile de colorat pentru adulți, digital vs print, sau un top zilnic cu chestii mai idioțele. Oamenii adoră clasamentele!

Ați reflectat corect și pe larg scriitorii țării invitate, mi-au plăcut mult de tot interviurile și anchetele realizate. Puteați include în fiecare număr și un mini-interviu cu doi autori români, unul foarte cunoscut, unul aflat la debut, cărora să le adresați aceleași întrebări (2-3).

Apropo, o propunere pentru articolele mai lungi: să le puneți niște subtitluri, sau citate, care să mai fragmenteze textul. Eu recunosc că citeam întâi articolașele-pastilă.

Articolele despre dicționarul cuvintelor similare din română și cehă, scriitorii români despre cărțile copilăriei, cărți faine pentru copii, regulile Mariei, vizita la editurile mici, amintirile lui B. Stănescu, pișcotarii dlui Iaru, luptele de stand, ce au făcut cititorii în târg, le-am citit cu interes și plăcere.
Foarte utilă rubrica de recomandări evenimente. O rubrică permanentă ar fi trebuit să fie și vânătoarea de cărți ieftine, că asta căutăm cu toții la târg. Poate și niște adrese utile, de librării și biblioteci. Sau joburi în edituri!

Dacă rămâneți în pană de idei (nu cred că e cazul!), puteți scrie despre o personalitate din domeniu recent dispărută dintre noi.

Mi-a plăcut grafica, minimalistă, jucăușă, simpatică. Survival Kit, Dorințe din fabrica de vise, Raftul cu dubioșenii sau De la târg anunate… au fost plăcerea mea vinovată. Bestiale, originale, savuroase Testul absolut de personalitate al cititorului (mi-a ieșit „Viața merită trăită. Și băută!”) și statusurile în social media ale scriitorilor clasici (am râs cu lacrimi!).

Și fiindcă zilele astea e B-fit in the street, gândiți-vă la o posibilitate de promovare a ziarului cu ajutorul unei statui vivante, care să citească Bookshake prin târg.

Vă pup, succes maxim, să nu vă treacă prin cap să renunțați, că organizez îndată un eveniment de protest pe FB.

Simona Kessler
(agent literar)

Foarte draguță revista, mi-a plăcut, să mai faceți! A fost mult, mult mai simpatică și inteligentă decât ce s-a făcut înainte! Și interviuri mișto, și poante. Vioi și prietenos.

Adi Leahu
(blogger)

Sunt din Arad și nu ajung la târgurile de carte & alte evenimente din București. De-asta m-am bucurat teribil când am aflat via Facebook/ Centrul Ceh că pe durata târgului va apărea Bookshake, cotidian zilnic editat de Bookaholic și Centrul Ceh. M-am bucurat, zic, pentru că mi se par foarte mișto foile astea apărute strict pe durata evenimentului (târg de carte, festival de literatură, etc). Bunăoară, Discuția Secretă – festival internațional de literatură face o treabă de genul ăsta de vreo doi, trei ani la Arad. Și-apoi m-am bucurat pentru că mă bucură cam tot ce ține de Centrul Ceh: visul meu în viața asta e să văd Cehia/ Praga pe bicicletă (exact!, dacă tot e vis, să-l facem mare).

Mi-am completat colecția Bookshake în pdf zilnic și am citit-o printată, îndosariată, tot tacâmul, ieri. Am început cu editorialele – care sunt așa cum trebuie să fie: puternice și subiective – și am luat-o, apoi, pagină cu pagină. Ce să spun?! O bucurie, nu altceva!

Centrul Ceh și-a pus cărțile pe masă: Dicționarul de cuvinte similare din română și cehă (care arată trăsnet); Hrabal – știm, cunoaștem Seria de autor Bohumi Hrabal de la Art; traduceri noi & eveniment în limba română; și un îndrumar nestructurat de proză cehă contemporană în două părți – excepțional îndrumar.

Bookaholic a fost pe val! Au făcut anchete literare (scriitori români despre cărțile copilăriei; prejudecățile de care se lovește literatura română; ce au făcut cititorii în târg; cum stăm cu antipatiile literare; ce au scos editurile mici); au făcut recomandări de carte (cărți pentru copii, cărți ieftine, cărți cu filme, cărți românești, cărți pentru vacanță); au făcut interviuri (Zeruya Shalev, Burhan Sönmez, Meir Shalev, Rony Oren). Au făcut de toate!

Florin Iaru, co-editor al revistei, a scris o grămadă de texte, povești văzute și auzite prin târg. Adică, le citești și simți că ești acolo: râzi de unul, bârfești cu altul, mai auzi un of, mai auzi un wow și vezi mulți, mulți scriitori.

Dar Bookshake e și construit fabulos! Pe lângă grafica pe care trebuie să o vedeți – pdf-urile sunt pe site – revista are o grămadă de chestii super harioase și deștepte. Chestiile astea sunt o combinație de text și grafică, iar mie mi-au plăcut: survival kit pentru cei de la standuri; în căutarea „adevărului absolut” la târg sau raftul cu dubioșenii; intră în plasele scriitorilor (cel mai tare!); și încă trei lucrușoare pe care le-am mai făcut de când eram copil: rebus, unește punctele, câte titluri de cărți găsești.

Ca să apară Bookshake, mă gândesc că totul a fost contra timp, zilnic. Și dacă s-a putut face o treabă atât de bună în condițiile astea, n-am nici un dubiu că se poate face mai mult! Eu, dacă aș fi Bookaholic, aș mai face din astea!

Matei Martin
(jurnalist cultural)

Am citit cu mare plăcere bookshake-urile pe tot parcursul tîrgului de carte. Cred că e un ghid de orientare util pentru cei care ajung la Bookfest: editoriale pertinente şi bine scrise, agenda evenimentelor, interviuri (bune) cu vedete, paginile despre literatura/cultura cehă etc. Mi-a plăcut şi designul revistei, desenele sînt adorabile, deşi cred că n-ar fi stricat să mai apară, măcar în cazul interviurilor, fotografii. De asemenea, propun pentru data viitoare, dacă o să mai fie o data viitoare, o nouă rubrică: „ştiaţi că-uri” despre piaţa de carte. Puţini consumatori de carte ştiu cît cîştigă un autor sau un traducător, cum se calculează preţul unei cărţi, ce face corectorul, cum se face o copertă etc. De asemenea, n-ar strica să aflăm şi cum e la alţii, adică la alte tîrguri de carte.

Ana Nicolau
(director de editură)

Pentru mine, Bookshake a fost o gură de aer proaspăt la târgul de carte Bookfest. Un alt fel de a vorbi despre un târg de carte, despre cărţile şi scriitorii prezenţi acolo, fără discursuri simandicoase şi oficiale, ci aşa cum ai discuta cu un prieten bun despre ce se întâmplă pe acolo. Era o bucurie ca atunci când ajungeai în târg să-ţi iei o cafea şi să citeşti Bookshake, pentru interviul zilnic cu scriitorii israelieni invitaţi, pentru recomandările de evenimente, dar şi pentru anchetele inventive din paginile revistei. Sper ca Bookshake să însoţească de-acum încolo târgul în fiecare an.

Oana Purice
(agent literar)

Când eram mai mică (adică prin anul întâi de facultate) descoperisem prin biblioteca de la Litere o revistă despre o doamnă mare, adică Doamna Grasă. Și, citind numărul acela, mă gândeam cât de tare trebuie să fie să scrii într-o revistă cu numele ecou din Harry Potter, în care textele despre literatura faină de atunci erau faine și profi tocmai pentru că erau scrise fără aplomb și încrâncenare. Adică à la légère și cu de toate, cum ne place nouă tuturor. Aceeași experiență am trăit-o citind Bookshake. Unde mai pui că lejeritatea nu e girată doar de porțile orientului, ci și de admirata Europă Centrală. De la început: ați făcut o treabă foarte bună, Bookaholic și Centrul Ceh.

Întâi de toate, mi se pare că a fost un dozaj foarte bun între articolele serioase, care livrau informații utile (orarul evenimentelor, locurile cu cărți faine și ieftine) și conținut nou (interviurile, anchetele) și articolele/activitățile lejere și distractive, dar realizate nu cu mai puțin profesionalism. Astfel, mi-a plăcut interviul cu Meir Shalev și ancheta despre prejudecățile din jurul literaturii române, am aflat lucruri interesante din textele Jiřinei Vyorálková despre traducerile din cehă și despre literatura cehă contemporană, iar datorită (din cauza, ar spune facturile mutate mai spre finalul lunii) articolului Iuliei Pomagă din numărul 2, mi-am cumpărat și povestirile lui Hrabal. Pe de altă parte, dar cu aceeași intensitate, mi-au plăcut notele lui Florin Iaru despre pișcotăreală, precum și instantaneele din gura târgului (lamentările și bravările surprinse în pauzele de cafea de pe terasa Spring-ului mi-au confirmat autenticitatea lor). M-a dat pe spate survival kit-ul pentru cei de la standuri din primul număr și m-au distrat rebusurile (n-am ratat niciun răspuns 🙂 ) și infograficul Scrisorii pierdute. Pentru că, după ce răsfoiești serios noua ediție a cărților lui Matei Călinescu, te destinzi la o poantă și o bere rece.

Un alt atu al textelor din revistă mi se pare lipsa de menajamente, alăturată ironiei echilibrate, în semnalarea unor vicii ale fenomenului literar (românesc). De la orgoliile menționate de Cristian Teodorescu, la pastișa Cristinei Foarfă despre felul cum se lansează o carte, mi se par de bun augur astfel de poziții; chit că poate nu ajung la protagoniștii în cauză, dar măcar delegitimizează talentele și postúrile închipuite.

Ceea ce mi-ar fi plăcut să găsesc în paginile Bookshake sunt statistici sau analize ale pieței de carte românești în cifre; știu că unele informații (precum și motivații ale lipsei unora mai consistente) s-au vehiculat cu ocazia discuțiilor despre timbrul literar de acum ceva timp, dar poate Bookfestul ar fi fost o ocazie bună pentru a-i invita pe managerii editurilor sau pe directorii editoriali să ofere câteva date privind producția de carte (în termeni de tiraje aproximative, volume publicate aparținând scriitorilor români sau în traducere, raportul carte tipărită-ebook-audio book etc). O astfel de anchetă ar fi reușit să așeze România în graficul țărilor europene în ceea ce privește producția de carte, oferind detalii despre starea domeniului cultural în sens larg (recent am citit un asemenea material realizat în cadrul târgului de carte de la Praga, așadar instrumentarul putea fi asigurat).

Un alt regret ține, de data aceasta, de mine. Îmi pare rău că nu am apucat să scriu și eu la fabrica de vise de la standul Israelului, că aș fi spus, văzând dorințele trascrise în revistă, că vreau o agenție de adopție a animalelor imaginare*. La numărul cailor verzi din preajma alegerilor (dar nici cu cei de pe la unele standuri cu scriitori wannabe nu mi-e rușine), cu siguranță l-aș fi întrecut în milioane pe bunicul Olguței lui Alex Moldovan.

*Ca să vedeți că nu vorbesc în dodii, Magical Animal Adoption Agency, trilogia lui Kallie George stă mărturie.

Andreea Răsuceanu
(critic literar)

Mi-a plăcut mult formula acestui Bookshake, atât de mult încât l-am căutat în fiecare zi de târg. Mi-au plăcut anchetele (marca Eli Bădică, îi citesc dintotdeauna interviurile de pe Bookaholic, și nu numai), interviul cu Burhan Sonmez (i-am remarcat romanul încă la târgul de carte de la Istanbul), că am putut arunca o privire în sacoșele scriitorilor, dar și pe la standurile editurilor mici sau underground. În general, aerul relaxat și originalitatea.

A fost ca un fresh literar în zile de caniculă, poate cei care l-au realizat ar putea relua întreaga poveste și la târgul din toamnă, ar fi cu siguranță în beneficiul publicului cititor.

Titus Radu
(scriitor)

Mie mi-au plăcut doua articole: cel al lui Eli Bădică, în care intervieva cititorii, și cel al Cristinei Foarfă despre literatura română. Plus berea de la terasa situată chiar la intrarea în Romexpo. 🙂

Luiza Vasiliu
(jurnalist cultural)

M-am uitat pe un număr, din curiozitate – nu am ajuns la bookfest anul ăsta -, și mi s-a părut fix ce trebuie. E, practic, mai viu și mai cool decît e tîrgul. Mi-a plăcut și vizual, și ca informație, și ca idei de a vorbi despre același tip de evenimente. Mi se pare că e ziarul unui tîrg care ar trebui să fie, dar nu e încă.

Mai multe fotografii de la standul Bookshake la Bookfest 2016 aici.