Anchete

1 aprilie – ziua în care ne amintim cum am fost păcăliți de textele noastre (anchetă)

Probabil fiecare scriitor are o mică istorie a eșecurilor auctoriale. A existat vreun moment în care să vă simțiți „păcăliți” de scriitura dvs., în care să aveți senzația că „lucrați” la ceva bun, iar ulterior, la relectură, să vă dați seama de „minciuna valorică” a textului respectiv, să fi fost înșelați de mâna care scrie? Scriitorii Bogdan Popa, Teodor Dună, Cătălina Matei, Cristian Fulaș și Vasile Mihalache au răspuns la această întrebare.

Citeşte tot articolul


Anchetă: 5 scriitori despre fluctuații ale genului

Primăvara vine cu întrebări care nu au gen, nici ierarhii, nici perspective unilaterale. Întrebați dacă „A existat vreo tendință de a scrie dintr-o perspectivă diferită, de a vă juca cu fluctuații ale genului? Cum vă simțiți când scrieți din perspectiva sexului opus, aveți o altfel de libertate?”, cinci scriitori - Dagmar Dusil, Angela Baciu, Cătălina Florina Florescu, Emilian Pal și George Ștefan-Niță - au răspuns la această provocare după cum veți vedea în rândurile de mai jos.

Citeşte tot articolul


Anchetă: 9 autori despre relația dintre fotografie și scris

Împânzit în egală măsură cu imagini și texte, spațiul exterior în care se derulează existența noastră de zi cu zi are un rol elementar în formarea și modelarea sensibilității umane, dar și în procesul creator. Fiind poate cea mai dinamică și mai promptă componentă a universului nostru perceptiv, întrucât gândim și (re)acționăm în acord cu stimulii pe care îi primim din realitatea imediată, vizualul poate fi considerat un important declanșator de literatură și artă, catalizând imaginația și emoțiile oamenilor. Astfel, toate formele de manifestare ale acestora, fie că vorbim de scris, pictură, sculptură, muzică, dans, performance sau oricare altă expresie artistică, au legătură cu ceea ce vedem și decodificăm prin actul privirii. Citeşte tot articolul


Anchetă: 31 de scriitori români invitați la FILIT 2017 ne spun ce (re)citesc acum și ce autori vor să întâlnească la Iași

O săptămână și-un pic mai avem de așteptat până la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași (FILIT), care anunță o ediție grandioasă (aruncați un ochi pe acest program și veți înțelege pe dată despre ce vorbesc). Eu, una, abia aștept să ajung la Iași, să fug de la un eveniment la altul, ca în fiecare an, să ascult (și întâlnesc) numeroși scriitori (deopotrivă români și străini), să scriu despre festival și să iau interviuri.  Citeşte tot articolul


Anchetă: Cinci poeți despre tatuajele lor și legătura pe care o au ele cu scrisul

O formă de artă astăzi, o modalitate de a marca rolul indivizilor într-un trib sau condamnații în vremurile moderne, tatuajul rămâne un semn distinctiv, cu justificări și conotații multiple. Dacă acum câteva mii de ani, când apărea pentru prima dată, avea o funcție strict practică, de-a lungul timpului a căpătat semnificații mai degrabă estetice sau terapeutice. Nu doar un mod de a-ți înfrumuseța corpul, ci și o cartografiere transcrisă pe viu a unor momente existențiale, tatuajele vorbesc despre evenimente, gânduri, obsesii, traume sau mari bucurii pe care cei care și le fac vor să le înscrie, să le fixeze, dar și să le exorcizeze, închizându-le în straturile epidermei. Citeşte tot articolul


Saloanele literare de la SAD 2017, elementul inedit al festivalului arădean

Acum două săptămâni mă întorceam de la Arad, de la Festivalul Zile și Seri de Literatură Doinaș (SAD, pe scurt), care avusese loc la sfârșitul lunii aprilie (27-30), pentru al treilea an consecutiv. În ceea ce mă privește, aceasta fusese atât prima vizită în Arad, cât și prima oară la acest festival, dedicat memoriei poetului arădean Ștefan Augustin Doinaș, un festival inventat și organizat de scriitoarea Lia Faur în 2015, când orașul candida la titlul de Capitală Culturală Europeană pentru 2021. SAD a continuat apoi și are toate șansele să devină, în timp, marca literară a frumosului oraș din vestul țării. Citeşte tot articolul


Povestea clubului de carte de la Penitenciarul Timișoara – interviu cu Patricia Popescu-Cevei

O știu pe Patricia Lidia Popescu-Cevei de vreo 6-7 ani, ne-am cunoscut la serviciu. Nu mai țin minte când am discutat prima oară despre chestiile extra-job, probabil într-o pauză, la cafea. Mi-a spus că a publicat câteva cărți de poezii. Mi-a mai spus că organizează activități pentru copii. Și că intenționează să facă o asociație (a făcut-o, între timp – Bastionul ArtLitTim). Și că, și că, și că. Băi, câtă energie, m-am gândit. De câțiva ani încoace, Patricia e mamă. Mamă de Greuceanu, cum îi place să spună. Cu toate astea, proiectele ei din zona educativ-culturală au continuat, iar entuziasmul ei e, parcă, din ce în ce mai mare. Citeşte tot articolul


Anchetă: 11 scriitori despre OUG 13/2017 și proteste

Orice ați face, oriunde ați fi, e imposibil să nu fi auzit, până acum, de mult controversata Ordonanță de Guvern și urmările acesteia. Ni se pare firesc ca, în contextul actual, să abordăm și noi subiectul, deschis, ca de obicei. Am întrebat, așadar, unsprezece scriitori români ce părere au în legătură cu OUG 13/2017, de ce au ieșit la proteste și de ce cred că este important să se protesteze în continuare. Vă lăsăm cu rândurile lor, în speranța că vom avea o Românie care ne va permite să ne citim cărțile liniștiți.  Citeşte tot articolul


Anchetă: 11 scriitori români despre excluderea lor din U.S.R. de către Comisia de Monitorizare, Suspendare și Excludere

În ultimii ani, Uniunea Scriitorilor din România a reușit să provoace mai multe discuții aprinse decât orice alt subiect din domeniul editorial. Când conflictele dezbinau din ce în ce mai mult breasla scriitorilor, am aflat, mulți dintre noi cu stupoare, de existența unei Comisii de Monitorizare, Suspendare si Excludere (C.M.S.E.) în cadrul U.S.R. Comisie care a fost foarte prezentă și activă încă de anul trecut - din februarie 2016 și până în ianuarie 2017 (inclusiv), aceasta a decis să excludă din U.S.R nu mai puțin de 19 scriitori, astfel: în 2016, Dan Mircea Cipariu, Grigore Șoitu, Ioana Crăciunescu, Dan Iancu, Florin Iaru, Cosmin Perța, Valeriu Mircea Popa, Cristian Tiberiu Popescu, Octavian Soviany, Adrian Suciu, Cristian Teodorescu, Paul Vinicius și Daniel Vorona, iar în urmă cu aproape trei săptămâni, încă șase membri: Catia Maxim, Mugur Grosu, Radu Aldulescu, Dinu Adam, Ioan Vieru și Adrian Lustig.  Citeşte tot articolul


Anchetă FILIT cu tineri Logos: Ce cărți le recomandă celor care nu citesc de obicei

Săptămâna trecută, scriam despre comunitățile faine de liceeni cititori de la Iași - Alecart și Logos, cu precădere - și vă încurajam să citiți răspunsurile a șase tineri alecartieni la întrebările „De ce citești literatură română contemporană? Ce carte recent apărută a unui scriitor român ai recomanda și altcuiva?”. Iată că astăzi a venit rândul celor de la Clubul „Logos”, coordonați de prof. Serinella Zara, să ne încânte cu rândurile lor, ca răspunsuri la întrebarea „Ce carte i-ai recomanda unui licean care nu citește, pentru a-i stârni apetitul pentru lectură, și de ce?”. Toți cei șapte membri Logos care au răspuns provocării mele sunt elevi la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Iași.  Citeşte tot articolul


Interviu colectiv cu ilustratorii colecției „Basmul din buzunar”

La sfârșitul lui octombrie, Nemi a lansat o colecție absolut fermecătoare: „Basmul din buzunar”. Aceasta va cuprinde, așa cum ni se spune în comunicatul de presă distribuit cu această ocazie, „adaptări ale unor basme și povești românești și universale care au încântat generații întregi de cititori din întreaga lume”. Cărțile din colecție, cinci la număr momentan, sunt Muzicanții din Bremen, de Frații Grimm (ilustrații de Adriana Oprița-Gheorghe), Aladin și lampa fermecată, din O mie și una de nopți (ilustrații de Marina Plantus), Sarea în bucate, de Petre Ispirescu (ilustrații de Alexia Udriște), Ursul păcălit de vulpe, de Ion Creangă (ilustrații de Alexandru Ciubotariu), Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, de Petre Ispirescu (ilustrații de Bianca Spătariu). Textele poveștilor au fost adaptate special pentru „Basmul din buzunar” de scriitoarea și traducătoarea Veronica D. NiculescuCiteşte tot articolul

Anchetă cu tineri Alecart: de ce citesc literatură română contemporană și ce ne recomandă

Din 2013 încoace, am fost în fiecare an la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași (FILIT). Și, de fiecare dată, m-au surprins, cu precădere, întâlnirile cu scriitori organizate de ALECART și de Clubul „Logos”. Tineri ieșeni inteligenți, bine pregătiți, citiți, cu întrebări pertinente, uimitoare, o efervescență pe care rar mi-a fost dat să o întâlnesc, vin cu sutele la aceste întâlniri din cadrul FILIT, din proprie voință, și discută cu autorii cărțile lor. Cititori care îți dau speranță - poate suna patetic, dar e ceva ce trebuie să simți pe propria piele cel puțin o dată în viață.  Citeşte tot articolul


Anchetă: 18 scriitori români despre Premiul Nobel pentru Literatură 2016

Joi, 13 octombrie, s-a anunțat laureatul Premiului Nobel pentru Literatură 2016. Așa cum povesteam și ieri, printre altele, la Radio România Cultural, în emisiunea Adelei Greceanu, Timpul prezent în literatură (unde am fost invitată alături de criticul literar Luminița Corneanu), rostirea numelui câștigătorului de anul acesta mi-a blocat degetele pe tastatură. Nu pentru că nu-mi place Bob Dylan, poezia ori muzica sa (au contraire), ci pur și simplu pentru că am fost surprinsă, m-aș fi așteptat la absolut orice - în afară de asta. Cred că înțeleg statement-ul Academiei Suedeze, dar, în cazul acesta, cred și că trebuie, cumva, redefinite noțiuni precum operă literară și, de ce nu?, literatură. E posibil să nu mai putem opera cu aceleași concepte precum am făcut-o până astăzi. Ori, poate, să redefinim Nobelul pentru Literatură, așteptările pe care le avem când ne gândim la un astfel de premiu. Altfel, mesajul politic și social transmis mi se pare fabulos.  Citeşte tot articolul


Bookshake în oglindă – cum am văzut noi și cititorii noștri cotidianul editat la Bookfest

Cu zece zile în urmă, eram în sevrajul post-Bookshake. Sigur, se adunase multă oboseală, dar ne și lipseau foarte tare cotidianul, adrenalina de la târg, sesiunile de brainstorming, lucrul în timp real etc. etc. În acest context, ne-am gândit că ar fi fain să vă povestim câte ceva despre ce a însemnat Bookshake pentru noi, cum a fost gândit și cum a fost experiența editării lui. Ni s-a părut relevant ca, în același material, să strângem și includem și câteva opinii ale cititorilor și ale profesioniștilor din domeniu vis-à-vis de ziarul pe care l-au găsit, luat și citit la Bookfest, ediția 2016, sau online aici, pe Bookaholic.  Citeşte tot articolul