La fața locului

Gao Xingjian: „Literatura ne ajută să trezim conștiința” (interviu)

Gao Xingjian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 2000, este un scriitor foarte puțin cunoscut la noi. Și asta pentru că, până de curând, nimic din opera sa nu fusese tradus în limba română - acum avem două volume, unul de proză scurtă (O undiță pentru bunicul meu, Editura Polirom, traducere din limba chineză și note de Irina Ivașcu) și unul de eseuri (Literatură şi libertateEditura Muzeelor literare, traducere din limba chineză şi note de Irina Ivaşcu, prefaţă de Noël Dutrait, tradusă din limba franceză de Monica Salvan, cu un cuvînt înainte de Liu Zaifu), ambele extraordinare, amândouă apărute chiar înainte de venirea acestuia în România, la cea de-a V-a ediție a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere de la Iași (FILIT).  Citeşte tot articolul


FILIT. Zoom in: poezia

Uneori, când mă gândesc la poezie, îmi reverberează în minte ceva ce spunea poetul olandez Menno Wigman, și anume că poetry is not a form of charity./ But rather a disease that you share with a handful of hopeless idiots. Însă ce s-a întâmplat (și) la FILIT-ul de anul acesta tinde să dezamorseze versurile de aici, să relativizeze întrucâtva adevărul lor. Citeşte tot articolul


Bookfest Tîrgu Mureș – sau de ce avem nevoie de târguri de carte în țară

Acum o săptămână și câteva zile mă întorceam de la Bookfest Tîrgu Mureș, ediția a IV-a, plină de entuziasm. Deși nu am stat pe toată perioada salonului de carte, ci doar (aproape) două zile, a fost suficient ce am văzut acolo pentru a mă convinge că avem nevoie de târguri de carte (și) în țară, nu numai în capitală. A fost primul salon de carte din provincie la care am mers, după cele organizate tot de Bookfest (adică de Asociația Editorilor din România, AER, sub egida Federației Editorilor din România), la Iași, în timpul Festivalului Internațional de Literatură și Traducere (FILIT). Nelegat de niciun festival sau alt eveniment literar mai mare, Bookfest Tîrgu Mureș a fost o reușită, din punctul meu de vedere, grație publicului, cititorilor (cu precădere tineri) care au fost prezenți în număr mare la târg, au participat la lansările organizate cu această ocazie, dar, mai important decât atât, au consultat ofertele editurilor, și-au ales cărți pe gustul lor și s-au bucurat de zile pline printre zeci de mii de volume.  Citeşte tot articolul


Al treilea an la Săvîrșin – despre tabăra de poezie de la Săvîrșin

Am coborât din tren cu Soso a.k.a. Sorin Despot și Juli a.k.a. Iulia Popescu și, de atâta entuziasm că ne-am întors la Săvîrșin, i-am uitat pe Cătălina Suditu, Radu Nițescu și pe Mihnea Bîlici în gară, de unde i-a recuperat imediat Nică de la primărie. Apoi, am ajuns la barul lui Mami, care ne-a primit din nou ca și cum am fi copiii ei, cu „Să îți ajute Dumnezeu, rază de soare!” și „Vă pupă mami!”. Apoi, la masa noastră a apărut Voinea și ne-a făcut cinste cu bere, ciorbe, bulion, cartofi prăjiți și ne-a invitat la el acasă, unde puteam să facem duș și să ne spălăm hainele, ajutați de soția și de fiica lui. Așa sunt primiți în fiecare an poeții la Săvîrșin, la ceea ce oficialitățile locale numesc Tabăra de creație a tinerilor scriitori. Sătenii s-au obișnuit în cele 11 ediții cu noi, știu că apărem în fiecare an pe la începutul lui septembrie, pe unii ne știu deja după nume, pe unii ne știu după față și mereu așteaptă să cunoască invitații noi. Anul acesta trupa a arătat așa: Radu Nițescu, Dan Mihuț, Nouri Nouria, Mihnea Bâlici, Eugen Rogojan, Eva Sărășan, Miki Vieru, Cătălina Suditu, Victor Țvetov, Raluca Ialomițeanu, Andreea Chiper, Iulia Popescu și cu mine, supravegheați de Sorin Despot, care organizează de niște ani buni tabăra. Citeşte tot articolul


Audioteca Şeherezadei, un proiect care eliberează minţile prin lectură

„Nu întreba ce poate face ţara pentru tine, ci întreabă-te ce poţi face tu pentru ţara ta.” - John Kennedy

Cu acest citat a început discursul care a deschis seara lansării unui proiect educaţional bazat pe lectură: Audioteca Şeherezadei. Pe Şeherezada sau pe Adriana Moca o cunoaşteţi din cadrul emisiunii Cărţile Şeherezadei, incluse în format capsulă în emisiunea Oraşul Vorbeşte de la Radio România Cultural, prezentată de omul de radio şi scriitoarea Ioana Bâldea Constantinescu. Citeşte tot articolul


Manualul unic sau împotriva diversității

Sunt trei situații în care întâlnim manualul unic, spune Liviu Papadima, prima e în cazul unui război, a doua în dictatură și a treia în țările din lumea a treia, care nu pot asigura resursele educaționale. Din ce știm, România nu se află în nici una dintre aceste situații. Totuși, se vehiculează prin Ministerul Educației și prin vocea ministrului Liviu Pop, care a spus acum câteva zile: „Săptămâna viitoare vom veni cu un act normativ în Guvern în aşa fel încât să punem capăt acestei sarabande din ultimii cinci ani, Editura Didactică şi Pedagogică să preia integral editarea manualelor şcolare în aşa fel încât elevii de clasa a V-a, toţi elevii din România să beneficieze la timp de manuale”. Ce vrea guvernul? Renunțarea la manualele alternative și înlocuirea lor cu un manual unic. Ca pe vremea comunismului și imediat după. Manualul unic ar urma să fie creat de Editura Didactică și Pedagogică și să fie tipărit la Monitorul Oficial. Manualele ar putea fi declarate de importanță strategică, spune premierul. Citeşte tot articolul

Viețile personale ale poeților sau despre Întâlnirile de la Telciu 2017

La 4 ani distanță, Gelu și Cristina Vlașin au adunat din nou o mână de poeți în casa lor din Tranzbordare, un spațiu care până acum câteva zile nu apărea pe nicio hartă, pentru a concretiza a treia ediție a Întâlnirilor de la Telciu. Nu a fost nici tabără, nici reședință literară, ci Gelu a făcut, cu live-urile lui, ca această săptămână să pară mai degrabă un reality show care s-ar fi putut numi Viețile personale ale poeților. Cum prăjește Manasia un ou la 9 dimineața? Care e ora de culcare a Sânzianei Șipoș? Citeşte tot articolul


De ce sunt importante festivalurile de literatură?

Între 6-9 iulie 2017 a avut loc a IX-a ediție a Festivalului Internațional de Poezie și Muzică de Cameră „poezia e la Bistriţa”, sub egida Centrului Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud și Societatea de Concerte Bistrița. Organizatorii au fost, ca de obicei, Dan Coman, Marin Mălaicu-Hondrari și familia Țărmure. Citeşte tot articolul


Minunata casă cu cărți din Roșia Montană și poveștile ei

Recent, am fost la Roșia Montană. A fost o premieră absolută pentru mine - pentru că nu am ajuns la niciuna dintre edițiile festivalului FânFest -  și, fără să exagerez, absolut fantastică. Melange-ul dintre peisajele faine, poveștile și oamenii locurilor și casa cu cărți în care am stat a făcut ca această experiență să fie una deosebită, pe care să îmi doresc să o dau mai departe tuturor bookaholicilor care vor să-și petreacă cel puțin un weekend într-un loc altfel. Citeşte tot articolul


Cele mai bine vândute cărți la Salonul Internațional de Carte Bookfest 2017

Duminică, 28 mai, s-a încheiat cea de-a XII-a ediție a Salonului Internațional de Carte Bookfest, unde Suedia a fost țara invitată de onoare (și a avut un program consistent, coerent și fain de evenimente). Conform catalogului disponibil pe site-ul Bookfest, anul acesta au fost 75 de expozanți, care au venit cu peste 1 milion de volume la Romexpo, cărți noi, pregătite special pentru târg, sau cărți mai vechi, cu reduceri de până la 80% (în fuga mea prin târg, n-am văzut reduceri atât de mari, dar, cine știe?, poate n-am nimerit eu pe unde trebuia). Mi s-a părut inspirat că s-a păstrat Bookfestul Junior, sper că cei mici s-au bucurat de cărțile și activitățile pregătite pentru ei. Altfel, în toată tevatura specifică târgului (sute de lansări, microfonie, revederi, boxe cu volum ridicat, terase cu mici ocupate în întregime, cozi la autografe și la toalete, dat din coate în standuri aglomerate, cafele peste cafele etc.), adevărata bucurie pe care a adus-o Bookfest 2017 a fost, din punctul meu de vedere, cărțile autorilor români. Ca niciodată, au apărut acum zeci de volume excelente de literatură română contemporană, atât pentru adulți, cât și pentru copii, volume de memorii, publicistică, științifice ș.a.m.d. Așa că da, chiar avem ce citi toată vara. Citeşte tot articolul


Saloanele literare de la SAD 2017, elementul inedit al festivalului arădean

Acum două săptămâni mă întorceam de la Arad, de la Festivalul Zile și Seri de Literatură Doinaș (SAD, pe scurt), care avusese loc la sfârșitul lunii aprilie (27-30), pentru al treilea an consecutiv. În ceea ce mă privește, aceasta fusese atât prima vizită în Arad, cât și prima oară la acest festival, dedicat memoriei poetului arădean Ștefan Augustin Doinaș, un festival inventat și organizat de scriitoarea Lia Faur în 2015, când orașul candida la titlul de Capitală Culturală Europeană pentru 2021. SAD a continuat apoi și are toate șansele să devină, în timp, marca literară a frumosului oraș din vestul țării. Citeşte tot articolul


„Vom aluneca pe tălpi de fetiță departe de rinoceri-antreprenori” – despre proiectul #dansliteratura

Corpurile noastre orbitează în jurul nostru, ni se opun, ne seduc sau ne ajută în lupta zilnică cu teritoriile necunoscute. Se poate spune că trupul este un instrument perfectibil de comunicare, la fel de bun ca limbajul. Din orice cultură am face parte, subiecte stringente pentru o masă mare de oameni pot fi înțelese atunci când sunt exprimate cu ajutorul corporalității. Citeşte tot articolul


Un nou val în fotografie: Mihai Barabancea și „Sărutul”, un album extra-ordinar

Mihai Barabancea a încercat vreo trei-patru facultăți înainte de a ajunge la secția de Foto-Video de la Universitatea Națională de Arte București, unde a rămas și a fost și bursier. Crede că acolo îi era menit să ajungă. La sfârșitul primului an de facultate, și-a pus cap la cap un mic volum (dummy), pentru a ține o evidență a fotografiilor pe care le făcuse, pentru a avea tot ceea ce lucrase în anul respectiv. Cărticica a fost văzută de Nicu Ilfoveanu - artist vizual și autor de albume de fotografie -, căruia i s-a părut bună și care l-a îndemnat să lucreze împreună la un nou proiect. Anul următor, a aplicat la una dintre sesiunile de finanțări ale Administrației Fondului Cultural Național (AFCN), fără succes însă. Totuși, acest lucru nu l-a descurajat. A aplicat din nou în 2014 și de data aceasta a primit finanțare. Citeşte tot articolul