Scriitori

Jeff Lindsay: „I-am lăsat loc lui Dexter să se întoarcă, dacă va vrea” (interviu)

Creatorul faimosului criminal în serie Dexter, Jeff Lindsay, a fost unul dintre invitații celei de-a V-a ediții a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere de la Iași (FILIT). A urcat pe scena Teatrului Național „Vasile Alecsandri” duminică, 8 octombrie, în cadrul Serilor FILIT, într-un eveniment moderat de Vlad Tăușance. Publicul l-a îndrăgit imediat, căci Lindsay e tipul de scriitor american performer, care a înțeles că (și) industria editorială e o afacere, că autorul trebuie să contribuie activ la promovarea scrierilor sale, iar cititorii trebuie seduși cu toate armele pe care le ai în dotare - în cazul său, e vorba despre prezență de spirit, spontaneitate, onestitate, povești atipice, și, presărat peste toate, un umor nebun. Citeşte tot articolul


Bibliotecă de scriitor – Ana Maria Sandu: „Ana, ție chiar îți place să citești!”

Cu Ana Maria Sandu a fost așa: mai întâi am întâlnit-o în paginile volumului Pereți subțiri, apoi am cunoscut-o la evenimentul „Prozatoare române contemporane” de la MNLR, unde am fotografiat-o pentru expoziția de la final, după care, din vorbă-n vorbă, am stabilit o întâlnire pentru rubrica Bibliotecă de scriitor. Și uite-așa am pătruns, nu fără emoție, în blocul de lângă Grădina Icoanei, cel care a inspirat povestirile din Pereți subțiri. Citeşte tot articolul


Gao Xingjian: „Literatura ne ajută să trezim conștiința” (interviu)

Gao Xingjian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 2000, este un scriitor foarte puțin cunoscut la noi. Și asta pentru că, până de curând, nimic din opera sa nu fusese tradus în limba română - acum avem două volume, unul de proză scurtă (O undiță pentru bunicul meu, Editura Polirom, traducere din limba chineză și note de Irina Ivașcu) și unul de eseuri (Literatură şi libertateEditura Muzeelor literare, traducere din limba chineză şi note de Irina Ivaşcu, prefaţă de Noël Dutrait, tradusă din limba franceză de Monica Salvan, cu un cuvînt înainte de Liu Zaifu), ambele extraordinare, amândouă apărute chiar înainte de venirea acestuia în România, la cea de-a V-a ediție a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere de la Iași (FILIT).  Citeşte tot articolul


Anchetă: 31 de scriitori români invitați la FILIT 2017 ne spun ce (re)citesc acum și ce autori vor să întâlnească la Iași

O săptămână și-un pic mai avem de așteptat până la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași (FILIT), care anunță o ediție grandioasă (aruncați un ochi pe acest program și veți înțelege pe dată despre ce vorbesc). Eu, una, abia aștept să ajung la Iași, să fug de la un eveniment la altul, ca în fiecare an, să ascult (și întâlnesc) numeroși scriitori (deopotrivă români și străini), să scriu despre festival și să iau interviuri.  Citeşte tot articolul


Bibliotecă de scriitor – Andreea Răsuceanu: „Trăim niște vremuri privilegiate, în care poți găsi aproape orice carte”

Scriitoarea Andreea Răsuceanu a răspuns cu un neașteptat entuziasm invitației mele la rubrica Bibliotecă de scriitor, fapt care m-a bucurat foarte mult. Abia întoarsă din concediu, i-am făcut o vizită în apartamentul luminos și plin de culoare, de care m-am îndrăgostit la prima vedere – în special de o bibliotecă verde poloneză, preferata mea dintre cele cinci corpuri de diferite mărimi, care ocupă două camere din apartament. Citeşte tot articolul


Interviu cu scriitorul Mircea Cărtărescu, realizat de Luca Dragu, elev în clasa a IX-a, la FILTM V

Prin intermediul organizatorilor Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara „La Vest de Est / La Est de Vest” (FILTM), a ajuns la noi un interviu cu Mircea Cărtărescu, realizat de Luca Dragu, elev în clasa a IX-a la Liceul Teoretic „Nikolaus Lenau” din Timișoara și frontman în ALL Friends Band. Pe lângă muzică, Luca joacă în piese de teatru, iar cealaltă mare pasiune a sa este literatura - îi place să citească și să abordeze autori contemporani. De aceea, la cea de-a V-a ediție a FILTM, care a avut loc între 25 și 28 octombrie 2016, și-a dorit să stea de vorbă cu scriitorul Mircea Cărtărescu, care chiar nu mai are nevoie de nicio prezentare.

Nouă ni s-a părut simpatică și interesantă conversația, așa că am decis să o publicăm. Lectură plăcută! Citeşte tot articolul


Anchetă: Cinci poeți despre tatuajele lor și legătura pe care o au ele cu scrisul

O formă de artă astăzi, o modalitate de a marca rolul indivizilor într-un trib sau condamnații în vremurile moderne, tatuajul rămâne un semn distinctiv, cu justificări și conotații multiple. Dacă acum câteva mii de ani, când apărea pentru prima dată, avea o funcție strict practică, de-a lungul timpului a căpătat semnificații mai degrabă estetice sau terapeutice. Nu doar un mod de a-ți înfrumuseța corpul, ci și o cartografiere transcrisă pe viu a unor momente existențiale, tatuajele vorbesc despre evenimente, gânduri, obsesii, traume sau mari bucurii pe care cei care și le fac vor să le înscrie, să le fixeze, dar și să le exorcizeze, închizându-le în straturile epidermei. Citeşte tot articolul


Bibliotecă de scriitor – Mara Wagner: „Nu cărțile în sine sunt importante, ci ceea ce trezesc în oameni”

Pe Mara Wagner am cunoscut-o înainte de a-i citi romanul de debut, În spatele blocului, parțial inspirat de adolescența ei trăită în Brașov, în timpul comunismului. În urmă cu câteva luni, ne-am întâlnit la o petrecere, unde am băut vin și am vorbit până târziu în noapte. Mi-a plăcut de la bun început de Mara Wagner. E o tipă deschisă și foarte naturală, care te poate surprinde prin lejeritatea și onestitatea cu care vorbește despre sine.  Citeşte tot articolul


Diana Geacăr: „Fiecare câine caută cu disperare un loc în care să-și ascundă osul” (interviu)

De curând, la Editura Cartea Românească a apărut volumul „Dar noi suntem oameni obișnuiți”, de Diana Geacăr. Despre scriitoare, Octavian Soviany scrie: „Capabilă să poetizeze pe mai multe registre, trecând cu nonşalanţă de la lirica de notaţie la lirica de viziune, posedând o admirabilă ştiinţă de a «tăia» versul care se încarcă astfel de potenţial energetic şi dramatism, astăzi Diana Geacăr pare să justifice entuziasmul cu care Adrian Urmanov îi saluta, în 2005, cartea de debut”.

Citeşte tot articolul


Ioana Geacăr: „«Mica moarte tranzitorie» te ajută să suporți realitatea” (interviu)

Recviem pentru nuca verde apărea în toamna anului 2015 la Editura Casa de Pariuri Literare, cu o grafică a copertei realizată de Ștefan Doru Moscu. Despre Recviem pentru nuca verde, Răzvan Țupa scria: „Într-un volum în care singurele cuvinte scrise cu majuscule sunt Târgovişte, Breughel cel Bătrân sau Hieronymus Bosch şi unde nu există nici măcar o singură virgulă, reperele poeziei sunt puse la încercare, iar încercarea supremă este legătura dintre elemente aparent disparate, dintre mărci ale fragilităţii şi ipostaze brutale, o căutare expresivă în flux permanent”. Despre reperele poeziei și încercările la care sunt acestea supuse, vom afla în cele ce urmează. Citeşte tot articolul


Bibliotecă de scriitor – Bogdan Munteanu: „Am o bibliotecă micuță, pot s-o iau în brațe, uite!”

Pe Bogdan Munteanu l-am întâlnit prima oară la Festivalul Internațional de Literatură de la Timișoara, când încă nu publicase volumul său de proză scurtă, Ai uitat să râzi. Un tip vesel și deschis, mereu zâmbitor, căruia îi plac oamenii – iar asta se observă atât pe viu, cât și în povestirile lui, scrise într-un stil foarte natural, cu o oralitate care m-a uimit. Ajunsă din nou la Timișoara, prin aprilie, n-am scăpat ocazia și i-am făcut o vizită lui Bogdan pentru rubrica Bibliotecă de scriitorCiteşte tot articolul


Tripuri literare: 10 cărți despre droguri

Copii, nu încercați asta acasă. Doar în cărți. :)  Dar asta nu înseamnă că personajele literare n-au voie să tragă pe nas cât și ce vor ele sau că, la nivel teoretic desigur, nu se pot face studii pe tema drogurilor. Și nu putem spune că nu e fascinant să vezi până unde merge mintea umană stimulată de anumite substanțe dar și cât de mult pot scăpa lucrurile de sub control.Îmi amintesc și acum cu câtă uimire am citit în 2000 RealK, cartea lui Dragoș Bucurenci, prima dintre cele contemporane, din ce știam eu, care vorbește direct și deschis despre droguri, în special despre ketamină. Nici acum nu e o deschidere prea mare spre zona asta (deși cartea lui Oișteanu cu Narcoticele în literatura română a contribuit mult la o normalizare a discuției), așa că am zis să începem cu "clasicii". Dintre multele cărți cu și despre droguri, am ales momentan zece.Citeşte tot articolul

Descoperiţi poezia lui Fernando Pessoa în noul volum „Vecin cu viaţa. Poezia ortonimă 1911-1935”

Săptămâna trecută la Librăria Humanitas de la Cişmigiu a avut loc lansarea volumului Vecin cu viaţa. Poezia ortonimă 1911-1935 de Fernando Pessoa. Invitaţi la acest eveniment au fost Dinu Flămând, poet şi traducătorul acestui volum, Ioan Stanomir, scriitor, şi actriţa Oana Pellea, invitata specială a întâlnirii. Evenimentul a fost moderat de către Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction. Citeşte tot articolul


Bibliotecă de scriitor – Liliana Corobca: „Pentru cărțile astea mi-am luat apartamentul, ca să am unde să le țin”

Pe Liliana Corobca o invitasem mai demult la rubrica Bibliotecă de scriitor, dar întâlnirea s-a amânat câteva luni, pentru că scriitoarea a adus, special pentru interviu, o parte dintre cărțile rămase în biblioteca părinților, aflată dincolo de graniță, în Republica Moldova. Am rămas impresionată de un asemenea efort pentru ca interviul să iasă cât mai bine, iar surprizele plăcute nu s-au oprit aici: autoarea m-a întâmpinat cu o mulțime de bunătăți, printre care plăcinte cu brânză, cozonac cu dulceață de trandafiri și vin făcut de tatăl ei. Citeşte tot articolul


Bibliotecă de scriitor – Radu Pavel Gheo: „Aș recomanda oamenilor să citească literatură română”

Pentru că am ajuns recent la Timișoara, n-am putut pierde ocazia de a-l invita pe Radu Pavel Gheo la rubrica Bibliotecă de scriitor. Până în ultima clipă, n-am știut dacă într-adevăr ne vom întâlni, dar scriitorul mi-a făcut totuși loc în programul său foarte aglomerat. S-ar zice că biblioteca lui e o mică legendă printre cunoscători, căci mulți dintre cei cu care am vorbit în Timișoara mi-au spus că sunt foarte curioși să vadă, măcar în poze, biblioteca lui Gheo. Spre dezamăgirea mea și a lor, i-am prins pe Gheo și pe Alina pe picior de mutare, aflând că multe dintre cărți fuseseră trimise în satul natal al autorului. De altfel, după cum veți citi în interviu, biblioteca lor a tot călătorit prin țară de-a lungul câtorva decenii. Citeşte tot articolul