La mijlocul lui august, strângem informații proaspete în legătură cu ce e nou în lumea cărții din România și vi le redăm, pe scurt, în materialul de față. N-au fost publicate foarte multe cărți săptămâna aceasta, dar tot ne-au făcut cu ochiul trei dintre acestea: Lev Tolstoi. Fuga din rai, de Pavel Basinski, Neînțelegerea, de Irene Nemirovsky și Umbra marionetelor, de Orson Scott Card.
Pe lângă volumele abia ieșite de la tipar, avem parte și de vești frumoase: s-a redeschis pentru public Muzeul „G. Topîrceanu”; Dan Shafran, traducător și director ICR Stockholm, este laureat al Premiului „Marin Sorescu”; lui Emil Cioran i se va dedica un monument în București; a avut loc prima ediție a programului cultural „Lectura de joi” (îi va urma încă cinci ediții); înscrierile pentru Premiul literar „Augustin Frățilă”, care desemnează cel mai bun roman al anului 2013, au început, iar USR va organiza prima ediție a Festivalului Național de Literatură la Cluj. La sfârșit, o recomandare suplimentară și faină de lectură.
Dan Shafran, laureat al Premiului „Marin Sorescu”
Dan Shafran, reputat traducător din limba suedeză (are în palmares peste 40 de volume traduse, dintre care 4 din opera lui Marin Sorescu) și directorul Institutului Cultural Român de la Stockholm, se numără printre laureații din acest an ai Premiului Marin Sorescu, decernat de Primăria Municipiului Craiova cu ocazia „Zilelor Marin Sorescu”. Ceremonia de decernare a avut loc vineri 15 august, la ora 12.00, la Craiova.
Premiul „Marin Sorescu” se acordă anual unor personalități care au contribuit decisiv la promovarea operei lui Marin Sorescu și, implicit, la promovarea culturii române peste hotare. Printre laureații din acest an se numără, alături de Dan Shafran, Xavier Montoliu și Corina Oproae, promotori ai operei soresciene în Spania. Dintre laureații edițiilor trecute, îi amintim pe Nicolae Breban, Tudor Gheorghe, D.R. Popescu, Augustin Buzura, Al. Dobrescu și poetul brazilian Marco Lucchesi. Valoarea premiului este de 1000 de euro. Detalii, aici.
Premiul literar „Augustin Frățilă”, ediția a III-a
Uniunea Editorilor din România (UER), sub egida Federaţiei Editorilor din România (FER), dă startul unei noi ediții a Premiului literar „Augustin Frățilă”, în perioada 25 august-27 noiembrie, în urma căreia se va oferi un premiu de 10.000 de euro pentru cel mai bun roman al anului 2013, conform unei selecţii făcute de critici literari (Alex. Ştefănescu, Tudorel Urian, Daniel Cristea-Enache) şi de cititori activi din mediul online.
Concursul se desfăşoară în perioada 25 august-27 noiembrie, după cum urmează:
– 25 august-26 septembrie – înscrierea participanţilor;
– 29 septembrie-17 octombrie – jurizare, etapa 1 – juriu de specialitate (critici literari);
– 20 octombrie – anunţarea celor 5 romane finaliste pe www.premiulagustinfratila.ro;
– 20 octombrie-25 noiembrie – jurizare, etapa 2 – juriu format din bloggeri;
– 27 noiembrie – evenimentul de decernare a Premiului literar „Augustin Frăţilă”- romanul anului 2013, ediţia a III-a.
Pentru mai multe informații, mergeți aici.
Prima ediție a Festivalului Național de Literatură, organizat de USR
Cel mai recent comunicat de presă emis de USR anunță, printre altele, și calendarul de activități propuse pentru perioada august-decembrie 2014. Astfel, pe 31 august Primăria Sectorului 2 Bucureşti va organiza Ziua Limbii Române, la care vor fi invitaţi să participe scriitorii din Filialele U.S.R. de la Bucureşti. Apoi, între 4 și 7 octombrie va avea loc prima ediție a Festivalului Național de Literatură, la Cluj, cu sprijinul Filialei locale şi, mai ales, al Primăriei Municipiului Cluj-Napoca. În cadrul acestui festival se va acorda Premiul FestLit, Comitetul Director luând în discuţie regulamentul acestui premiu, precum şi componenţa juriului. Iar pe 27 noiembrie, la Alba Iulia, se va organiza o nouă ediție a Galei Poeziei Române Contemporane. Amănunte aici.
Un monument dedicat lui Emil Cioran în București
Mediafax ne informează asupra unui monument dedicat scriitorului Emil Cioran, care va fi amplasat în București în toamna acestui an, într-un rond de pe noul bulevard Uranus, la intersecţia cu strada Mircea Vulcănescu. Mai precis, este vorba despre un bust din bronz al lui Emil Cioran, realizat de artistul plastic Valentin Duicu, monument ce va avea o înălţime de 1,40 metri, în timp ce soclul va avea o înălţime de 2,20 metri şi va fi realizat din piatră de Vratza. Pentru detalii, accesați articolul de pe Mediafax.
Muzeul „G. Topîrceanu”, din nou deschis publicului
Dintr-un comunicat al Muzeului Literaturii Române de la Iași aflăm că Muzeul „G. Topîrceanu” a fost din nou deschis publicului de curând, după o serie de lucrări menite să revigoreze interiorul casei în care a locuit poetul, dar și spațiile exterioare.
Timp de o lună, la muzeul „G. Topîrceanu”, aflat în componența Muzeului Literaturii Române Iași, s-a desfășurat prima lucrare de renovare capitală de la inaugurarea muzeului în anul 1985. Renovarea a cuprins spațiile interioare și exterioare ale muzeului, precum și bustul și soclul poetului. Mergând pe aceeași linie a împrospătării muzeului, expoziția permanentă din interior a fost reamenajată.
Important de reținut este că Muzeul „G. Topîrceanu” poate fi vizitat de marți până duminică, în intervalul orar 10-17:00. Accesul vizitatorilor este gratuit în prima duminică a fiecărei luni. Mai multe detalii despre renovare, dar și despre vizitare, găsiți aici.
Recital „Dor de Eminescu” la Stockholm
Sâmbăta viitoare, pe 23 august, Institutul Cultural Român de la Stockholm organizează, la TeaterStudio Lederman din Stockholm, recitalul „Dor de Eminescu”, conceput și susţinut de actorul Ion Caramitru și clarinetistul Aurelian-Octav Popa. Spectacolul, prezentat în limba română, pornește de la manuscrisele de poezie, proză şi filosofie ale lui Mihai Eminescu și reprezintă un dialog inedit în care cuvântul rostit se completează cu muzica.
„Dor de Eminescu”, realizat în coproducție cu UNITER, a intrat în repertoriul permanent al Teatrului Naţional „I.L.Caragiale“ în 2012, fiind prezentat cu succes și pe diverse scene din Europa, Statele Unite și Canada. Prezentarea spectacolului la Stockholm marchează Ziua Limbii Române, celebrată pe 31 august.
Lectura de joi la Grădina de citit
Joi, 14 august 2014, a avut loc prima ediție (din cele șase propuse) a unui nou program cultural bucureștean: „Lectura de joi” – „Scopul acestui program este, în primul rând, de a încuraja dialogul cultural, încercând să aducă scriitorul mai aproape de public. Dorim ca literatura să nu mai fie identificată cu o nișă a elitelor, scriitura fiind într-adevăr un act artistic care nu este la îndemâna oricui, dar lectura poate deveni o obișnuință dacă o plasăm într-un mediu confortabil” se arată în comunicatul de presă al Agenției AdLittera, organizatorul evenimentului care s-a ținut la Biblioteca Metropolitană București, în Grădina de citit. Invitații primei ediții au fost scriitoarea Doina Ruști, poetul Sorin Lucaci și actrița Daniela Nedelcu, iar moderatoarea întâlnirii a fost Andreea Banciu, traducător literar, organizatoare de evenimente și promoter cultural.
Pentru a fi la curent cu următoarele ediții, respectiv viitorii invitați, vă recomandăm să urmăriți calendarul nostru de evenimente culturale și pagina de Facebook „Lectura de joi”.
Noutăți editoriale
În ceea ce privește cele mai noi cărți apărute la editurile românești, trei dintre acestea mi-au atras atenția. Ele sunt:
Lev Tolstoi. Fuga din rai, de Pavel Basinski
Iată că ne putem bucura, în sfârșit, de apariția volumului care a făcut valuri în Rusia în 2010, publicată în peste zece tiraje și tradusă în mai multe limbi: Lev Tolstoi. Fuga din rai, de ziaristul și criticul Pavel Basinski (traducere de Adriana Liciu, Editura Humanitas, colecția Convorbiri/ Corespondențe/ Portrete, 564 de pagini).
Citez din prezentarea cărții: „Acum peste un veac, la Iasnaia Poliana a avut loc un eveniment care a zguduit întreaga lume: scriitorul Lev Nikolaevici Tolstoi, în vârstă de optzeci şi doi de ani, a fugit de acasă noaptea, pe ascuns, într-o direcţie necunoscută. De atunci şi până astăzi, împrejurările plecării şi morţii sale au dat naştere la nenumărate speculaţii şi legende. Pavel Basinski reconstituie această fugă, fără să ne propună încă o versiune, ci analizând cu rigoare imensul material documentar aflat la dispoziţia cercetătorilor: jurnalele soţilor Tolstoi, jurnale ale membrilor familiei, însemnările secretarului particular al marelui scriitor, precum şi însemnări ale discipolilor săi”. Interesant, nu-i așa? Ultimele zile ale lui Lev Tolstoi sunt surprinse și în acest video rar.
Neînțelegerea, de Irene Nemirovsky
Un titlu și o autoare abia incluse în colecția „Biblioteca Polirom. Esențial”: Neînțelegerea, de Irene Nemirovsky (traducere de Nicolae Constantinescu, 128 de pagini). Biografia scriitoarei este complexă: s-a născut la Kiev, a crescut la Sankt-Petersburg și și-a petrecut adolescența și tinerețea la Paris. A debutat la 23 de ani și, până să fie arestată și trimisă la Auschwitz, în 1942, unde a și murit, a publicat șase volume, apreciate atât de critici, cât și de public, unele fiind chiar ecranizate.
Neînțelegerea, proaspăt ieșită de la tipar, reprezintă cartea ei de debut și este „povestea aparent banală a uneia dintre aventurile adulterine obișnuite în Parisul interbelic. Yves Harteloup, un burghez scăpătat, întors de curînd din Marele Război, se îndrăgostește de Denise Jessaint, soția unui industriaș bogat, într-o vacanță obținută cu mari sacrificii în Hendaye, paradisul pierdut al copilăriei sale. Însă, odată întorși la Paris, cei doi amanți descoperă că pasiunea, oricît de mistuitoare, nu e de ajuns atunci cînd se ciocnesc cele două lumi pe care războiul le-a separat iremediabil: cea a ultimilor romantici, încă sub pavăza averii lor și care-și mai permit luxul unor iubiri atotcuprinzătoare, și lumea celor dezvrăjiți, cărora cursul necruțător al istoriei le-a răpit deja tot”.
P.S.: Pentru cei care n-au apucat să citească volumul Strania poveste a lui Benjamin Button și alte întâmplări din epoca jazz-ului, de Francis Scott Fitzgerald, să știți că acum îl puteți găsi reeditat în colecția „Top 10+”.
Umbra marionetelor, de Orson Scott Card
Numele lui Orson Scott Card este strâns legat de Jocul lui Ender, așa că nu se poate să nu fi auzit de acest autor, mai ales dacă sunteți fani ai literaturii SF. Iar de Ender Wiggin nici atât. Ei bine, la Editura Nemira tocmai ce a apărut cel de-al treilea volum al trilogiei Saga Umbrelor, tot cu un Wiggin personaj principal: Umbra marionetelor, colecția „Nautilus SF”, traducere de Roxana Brinceanu, 352 de pagini.
Din prezentarea cărții, aflăm că „Ender Wiggin a învins Furnicile. Pământul și societatea au suferit schimbări majore, iar unitatea impusă statelor aflate în război cu un adversar extraterestru a devenit de-acum istorie. Națiunile pornesc iar la luptă. Sunt în căutare de putere și de ținuturi noi. Cea mai mare dorință a lor este să manipuleze talentul și loialitatea copiilor de la Școala de luptă. Peter Wiggin, fratele nemilos al lui Ender, vede că poate speranțele ce privesc viitorul se leagă de sentimentul de unitate și de un scop ce se cere redescoperit. Iar pe războinicii tineri de pe Pământ îi atrage ca un magnet. Împreună cu Bean, el va remodela viitorul”.
O recomandare suplimentară
Pentru a încheia cu bine o săptămână plină de august, este necesară, pentru un cititor împătimit, și o lectură faină. De data aceasta, vă recomand un fragment din romanul Harald și luna verde, în curs de apariție la Editura Polirom, semnat de Nora Iuga și postat pe blogul Casei de Pariuri Literare. Să vă bucurați de el!
