
Editorial vorbind, ianuarie e o lună lejeră. Sau, în fine, ar trebui să fie. Editorii își fac socotelile pentru anul ce abia a început, cititorii se retrag în bârlogurile de citit și își pun în ordine listele de cărți cu gândul „de anul ăsta chiar mă țin de ele”. Însă, până la urmă, se dovedește că și ianuarie e o lună ca oricare alta: apar multe cărți, multe dintre ele sunt interesante și și-ar merita un loc în bibliotecă, iar listele de citit o iau oricum razna.
FICȚIUNE
Una dintre cele mai interesante apariții ale lunii ianuarie mi se par a fi cel de-al doilea roman al lui Eowyn Ivey, Spre marginea luminoasă a lumii (dacă nu ați citit prima sa carte, Copila de zăpadă, vă recomand s-o faceți). Alte romane interesante: Femeia inventată, de Camille Laurens; Firmanul orb, de Ismail Kadare; Noaptea de foc, de Eric-Emmanuel Schmitt; Adevărul și alte minciuni, de Sascha Arango; Parada de Paște, de Richard Yates; Peripețiile bravului soldat Švejk, de Jaroslav Hašek; Un trandafir pentru Emily și alte povestiri, de William Faulkner; Ajută-l, doamne, pe copil, de Toni Morrison; Lunea începe sâmbăta, de Arkadi și Boris Strugațki.
Poezie. Copiii mlaștinii. Poezia modernă de la romantism la avangardă, de Octavio Paz; Un ev enorm și delicat. Poeți ai veacului de mijloc și ai Prerenașterii franceze, tălmaciri și glose de Șerban Foarță.
Reeditări. Șoareci și oameni, de John Steinbeck; Tatăl celuilalt copil, de Parinoush Saniee; Hărțile prevestitoare (al doilea volum din trilogia „Marile descoperiri”), de Michael A. Stackpole; Ţara mea inventată și Portret în sepia, de Isabel Allende.
Literatură română. A apărut numărul 3 al revistei Iocan și volumul de proză scurtă Misterul mașinuțelor chinezești, de Florin Irimia. De asemena, a fost reeditată cartea lui Bogdan Suceavă, Miruna, o poveste, și a apărut mult-lăudatul roman al lui E.O. Chirovici, Cartea oglinzilor, roman ale cărui drepturi de traducere au fost vândute, se pare, în 38 de limbi, și Opera dramatică (în 3 vol.), de Matei Vișniec.
NONFICȚIUNE
M-am bucurat foarte mult să văd că s-a reeditat (într-o traducere nouă) cartea lui George Orwell, Fără un sfanț prin Paris și prin Londra (eu am citit acum câțiva ani o ediție tradusă cu titlul Vagabond prin Paris și Londra) și s-a tradus antologia 50 cele mai frumoase scrisori de dragoste din toate timpurile, o antologie realizată cu migală de un anticarul și colecționarul, David H. Lowenherz. Tot în categoria memorialistică/scrisori mai semnalez și apariția volumului II Scrisori către Monica, de Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu, Lettere. Scrisori, de Niccolò Machiavelli, și un volum ce va bucura mulți filologi: Heloïse și Abélard dincolo de epistole, introducere, traducere din limba latină și note de Dan Negrescu.
Cărți de știință. Mi-au atras atenția două cărți foarte interesante pe care am apucat să le și frunzăresc: Dilema omnivorului, de Michael Pollan (un studiu istoric, antropologic, biologic și sociologic despre cum ne formează mâncarea ca specie) și Superinteligența. Căi, pericole, strategii, de Nick Bostrom (un volum foarte interesant despre implicațiile pe care le are asupra umanității ca specie dezvoltarea inteligenței artificiale).
Cărți de istorie. Balcanii. O istorie despre diversitate și armonie, de Andrew Baruch Wachtel; În slujba Kremlinului, de Vladimir Fédorovski; Tot ceea ce aţi dorit să ştiţi despre regi şi nu aţi îndrăznit să întrebaţi niciodată, de Alexander von Schönburg.
Alte cărți interesante: Arsă de vie, de Souad; Corzi întinse. Björn Borg, John McEnroe și povestea nespusă a celei mai aprige rivalități din tenis, de Stephen Tignor; Bunele maniere, de Sabine Denuelle; Bunele maniere la masă, de Jeremiah Tower; Imaginarul. Construcția și deconstrucția lumii, de Dan Gabriel Sîmbotin; Raiul pe pământ, de Mariusz Szczygieł; Nu așa procedăm noi aici!, de John Kotter; Literatura din exil, de Briscan Zara; Cultura scrisă în limba română în Moldova la mijlocul secolului al XVII-lea, de Cătălina Chelcu; Psihopatologie evoluționistă, de Cezar Giosan.
Reeditări: Gramatica fanteziei, de Gianni Rodari; Cum ne construim dușmanul și Kant și ornitorincul, de Umberto Eco; Eminescu sau despre absolut, de Rosa del Conte; Omul și clima, de Lucian Boia.
CĂRȚI PENTRU COPII ȘI ADOLESCENȚI
Cărți ilustrate pentru copii. Spărgătorul de nuci, de An Leysen; Povești care te fac să visezi frumos, de Isabel Abedi; Arată-mi stelele, Lotte!, de Iris Muhl; Prieteni, de Michael Foreman; Lars, ursulețul polar. Lars și cățelușul husky, de Hans de Beer.
Romane pentru copii și adolescenți: Un vrăjitor din Pământșimare, de Ursula K. LeGuin; Steelheart, de Brandon Sanderson; Imaginar, de A.F. Harrold; Animale fantastice și unde le poți găsi, de J.K. Rowling; Pecetea morții, de Veronica Roth; Zăpada mieilor, de Jenny Hubbard; Monștri din oameni (ultimul volum din trilogia „Pe tărâmul haosului”), de Patrick Ness;
Cărți de știință pentru copii. Recorduri din lumea animalelor, ed. National Geographic; Marea Enciclopedie. Animale; Cine a fost Marie Curie?, de Megan Stine.