Ultima carte pentru copii pe care v-am prezentat-o a fost cea care descria în imagini atât de frumos colorate şi expresive celebra legendă a Atlantidei, continentul scufundat. Rămânând în acelaşi domeniu fascinant al legendelor, mă opresc astăzi asupra cărţii Au pays de la prison d’or, apărută în 2007, scrisă de Claude Clément şi plină de ilustraţiile Danielei Cytryn.

Din paginile ei aflăm o legendă mayaşă, bine înrădăcinată în istoria Guatemalei, ţară al cărei teritoriu se afla aproape în totalitate în zona Maya. Civilizaţia pierdută Maya, fără îndoială una dintre cele mai strălucitoare culturi de pe continentul american a prezentat de-a lungul timpului un mare interes, culminând cu isteria de anul trecut referitoare la o posibilă corelaţie între sfârşitul calendarului mayaş şi sfârşitul lumii.

Cartea, adresată copiilor de peste 7 ani, le oferă posibilitatea de a cunoaşte mai bine amănunte despre această societate cu certe cunoştinţe avansate de astronomie şi matematică, cu un sistem propriu de scriere şi cu o artă deosebit de frumoasă şi sofisticată.

Povestea care ni se dezvăluie dintre coperte vorbeşte despre două triburi mayaşe ce trăiau împreună pe malul unui lac aflat la poalele a doi vulcani. Unul dintre triburi era format din agricultori pricepuţi, cultivatori ai pământului care foloseau roadele obţinute ca monedă de schimb. Celălalt era un trib de meşteşugari care extrăgeau metale şi pietre preţioase, cu ajutorul cărora creau bijuterii extraordinare şi împodobeau veşmintele. Tot ei realizau minunate sculpturi de jad. În felul acesta, făcând schimb de producţii, cele două triburi reuşeau să convieţuiască în linişte şi pace.

17_prisondor01

13_prisondor-5

17_prisondor03

Din păcate, această aparentă armonie se dovedeşte a fi destul de fragilă, căci, atunci când regele artizan se îndrăgosteşte nebuneşte de fata conducătorului tribului de agricultori, pacea e înlocuită de un război sângeros. În felul acesta, cartea aminteşte şi de latura mai întunecată a mayaşilor, cunoscut fiind că şi în societatea lor exista violenţa, haos, sclavie, precum şi ritualuri de sacrificare destul de brutale.

Pe fondul acestor lupte din interior, sosirea conquistadorilor interesaţi de bogăţiile teritoriului locuit de mayaşi – legenda spunând că la poalele vulcanului Tolimán, locul numit Cerro de Oro conţinea comori de nepreţuit – a dus la distrugerea celor două triburi. Este vorba despre o legendă ce evocă distrugerea unui imperiu şi naşterea unei naţiuni, căci conquistadorilor spanioli le-a fost facilitată colonizarea chiar de către conflictele dintre grupurile etnice mayaşe.

17_prisondor06

17_prisondor11

17_prisondor04

17_prisondor09

17_prisondor07

Ilustraţiile care însoţesc legenda sunt şi de această dată magnifice. Folosind culori extrem de vibrante şi o abundenţă de detalii, Daniela Cytryn reuşeşte să prezinte frumuseţea civilizaţiei mayaşe, puternică şi dezvoltată. Arhitecţi desăvârşiţi, mayaşii au construit aşezări înfloritoare în jungla tropicală, iar ilustraţiile prezintă vegetaţia luxuriantă, fauna, bogăţia coloristică a costumelor şi crâmpeie din viaţa de zi cu zi a celor două triburi, în mijlocul junglei. Personajele principale sunt prezentate mai ales din profil, dar ele sunt extrem de expresive şi pline de forţă.

17_prisondor12

17_prisondor05

13_prisondor-11

Daniela Cytryn, cea care a ilustrat atât de frumos cartea este o braziliancă care s-a stabilit la Paris, după ce a studiat arte frumoase în ţara natală şi în oraşul luminilor. Claude Clément, născută în Marrakech şi locuind acum în Franţa este cea care a scris cartea cu un vocabular bogat şi rafinat, ea fiind autoare de cărţi pentru copii şi traducătoare.

Sursa: cizgilimasallar.blogspot.ro

Irina Dumitru

Este de profesie jurist și locuiește în Târgoviște. I-ar fi plăcut să fie ilustrator, arhitect sau creator de bijuterii. Îi place să citească, în special literatură fantastică, mănâncă filme pe pâine, călătorește, e pasionată de artă, design interior și adoră tot ce ține de stilul vintage: haine, accesorii, obiecte de decor, atmosferă. A început prin a ne posta chestii frumoase pe wall-ul de Facebook, a continuat prin a scrie articole despre tot felul de descoperiri simpatice.


2 comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *