marius chivu

Pînă acum m-am ocupat doar de scrisori, cereri şi mesaje din partea scriitorilor; aşa că a venit vremea să spun cîte ceva şi despre cărţile primite de la aceştia (cele tipărite cu diacritice):

dacă sînt romane, se cheamă Sterilet sau Cocteil în cranii mici şi au astfel de avertismente: „De va huli careva această carte, sufletul lui se va căi amarnic şi sîngele lui va fi asupra lui. Iar acela care va da veste bună despre cele scrise aici se va bucura în veci şi mîndre fecioare îi vor sta în preajmă şi tot cu vinuri alese se va desfăta sufletul lui”;

dacă sînt cărţi de poezie, titlurile sînt încă şi mai spectaculoase: Sfidarea spirituală, Adieri astrale, Ontosonete, Biopoeme, Fulgere frînte, Nu poţi zbura cu aripi frînte, Iubeşte viaţa!, Neliniştea veacului, Poeme culese, Poeme reîntîlnite sub Sirius, Evanghelia inimii, Fiind, Poezii fără nici un fel de poezie sau !!Sînt un venetic sideral!!;

dacă sînt eseuri, panseuri sau jurnale, titlurile sună astfel: Hoţii de aripi, Filosofii siderale, Biţii memoriei cosmice sau Upercuturi în bărbia minciunii.

Însă cartea care mi-a atras atenţia, şi căreia i-am făcut şi aceste cîteva fotografii, este probabil unicat: poetul şi-a însoţit poemele de comentariile acestora (compuse de el însuşi), unele mai scurte, altele lungi de cîteva pagini. Transcriu aici unul dintre cele scurte, intitulat „Comentariu la poemul «Insula fericirii»”, pentru înţelepciunea mesajului din spatele versurilor:

„Poemul tratează tema fericirii omului. Tînărul prinţ deşi are totul la dispoziţie nu cunoaşte fericirea. El află de la înţelept că există la capătul lumii o insulă fără nume unde va întîlni fericirea. Această insulă simbolizează idealul îndepărtat al omului, a cărui atingere presupune trecerea prin greutăţi şi frămîntări. Pe insulă tînărul găseşte o natură sălbatică, condiţii vitrege care îl trezesc la realitate. Constată că nu a văzut frumosul de lîngă el, bucuria de a trăi cu familia şi prietenii. Află sensul fericirii, acela de a vedea partea bună a lucrurilor. Însăşi viaţa trebuie să fie un motiv de bucurie. Mesajul poeziei este că fericirea se află lîngă noi, dar uităm să o vedem. O căutăm departe, unde nu există.

10154430_238243773041277_129822789389520641_n

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

10334400_238243796374608_7048745140001627359_n

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

10363265_238243779707943_4564642721735611894_n

1559605_238243793041275_8053264218165121096_n

 

Marius Chivu

Marius Chivu scrie cronică literară din 2000 și este redactor la Dilema Veche din 2005. Dintre revistele la care a colaborat de-a lungul timpului fac parte România Literară, Observator Cultural, 22, Cultura, Lettre Internationale, Re:publik, Adevărul literar & artistic, Elle și Psychologies. Între timp a publicat poezie şi proză de călătorie, iar, în curînd, va scoate un volum de povestiri.


Un comentariu
  1. CEZAR

    io cred ca esti un rasfatat primind astfel de scrisori si de creatii; si ca ai motive sa rizi cu pirțuri inca 150 de ani de acu” incolo…

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *