Institutul Balassi – Institutul Maghiar din Bucureşti în parteneriat cu Institutul Cultural Român organizează joi, 19 februarie, ora 18.00 masa rotundă Traduceri din literaturile central şi est-europene în viziunea editurilor.

În cadrul evenimentului reprezentanţi ai editurilor vor discuta despre şansa literaturilor central şi est-europene, şi în special a literaturii maghiare, pe piaţa românească. Vorbitorii vor căuta răspunsuri la întrebări referitoare la problemele care apar în domeniul editării şi vânzării operelor literare din centrul şi estul Europei, şi în special a operelor din literatura maghiară, ce funcţionează şi unde sunt probleme în această activitate? Sperăm ca în urma discuţiilor să avem o imagine mai clară asupra şanselor literaturii maghiare pe piaţa românească de carte.

Parteneri de discuţie: Ioan Cristescu (Tracus Arte), Ciprian Măceşaru (Next Page), Ştefania  Nalbant (Curtea Veche), Simona Sora (scriitoare), Bogdan-Alexandru Stănescu (Polirom)

Moderator: Bogdan Popescu (Centrul Naţional al Cărţii, director)

Centrul Naţional al Cărţii funcţionează din anul 2007 în cadrul Institutului Cultural Român. Activitatea sa sprijină traducerea şi promovarea literaturii române, prin programele TPS (Translation and Publication Support Programme) şi Publishing Romania. Centrul Naţional al Cărţii coordonează participarea la târgurile internaţionale de carte, organizează întâlniri cu editori din diferite arii lingvistice, întâlniri cu autori şi traducători şi asigură prezenţa scriitorilor români la evenimente culturale internaţionale.

Problema esenţială în privinţa traducerilor literare este felul în care funcţionează o carte scrisă într-o anumită limbă şi legată de un anumit spaţiu cultural într-o altă limbă şi într-un spaţiu cultural cu totul diferit. Criteriul funcţional (care subîntinde brusc  o mulţime de implicaţii social-lingvistice, dar şi psihologic-abisale) este, în fond, o justificare a speranţei noastre că suntem citiţi, înţeleşi, poate iubiţi pentru cărţile noastre. (Simona Sora, scriitoare)

Editura Polirom a fost înfiinţată în februarie 1995 la Iaşi, şi are  peste 5500 de  titluri publicate până în prezent printre care şi autori maghiari, ca Bartis Attila, Bodor Ádám, Dragomán György, Konrád György. Editura are 39 de domenii editoriale: literatură, eseu, jurnale, litere, filosofie, istorie, religie, psihologie, sociologie, politologie, pedagogie, asistentă socială, studii de gen, media, relaţii publice, drept, limbi străine, informatică şi calculatoare, educaţional, economie şi afaceri, medicină, sănătate, practic etc.

Curtea Veche Publishing publică mai cu seamă literatura contemporană maghiară, în special beletristică (Esterházy, Nádas, Krasznahorkai, Bodor, Forgách) dar şi autori consacraţi precum Marai şi Hamvas. În general, ne-am propus să oferim publicului românesc o  fereastră spre ceea ce înseamnă literatura maghiară în a doua parte a secolului XX, cu cei mai de seamă reprezentaţi ai ei.

Editura Next Page, înfiinţată de către scriitorul Ciprian Măceşaru în a doua jumătate a anului 2014, încearcă să publice în special autori din Europa Centrală şi de Est, precum şi importanţi autori români, dar se doreşte ca peste nu mult timp să fie publicaţi şi autori din alte zone geografice. Proza, poezia şi istoria sunt cele trei domenii principale pe care Next Page le are în atenţie. Dintre cărţile apărute până acum la editura Next Page, menţionăm volumul Verei Pavlova, Linia de ruptură (traducere din limba rusă de Leo Butnaru), romanul Mare amară, semnat de unul dintre cei mai importanţi scriitori români de azi, Dan Stanca, şi albumul de istorie Consonanţe istorice româno-ruse: centenarul vizitei împăratului Nicolae al II-lea la Constanţa, 1/14 iunie 1914. Ediţie bilingvă.

Editura Tracus Arte a luat fiinţă la sfârşitul anului 2008. Editează cărţi din zona literaturii româneşti contemporane: poezie, proză, teatru. De asemenea, a publicat unele dintre puţinele contribuţii româneşti la promovarea artei jazzului prin cele trei volume ale lui Mircea Tiberian, dar şi importanta lucrare a lui Mircea Ghiţulescu, dedicată literaturii dramatice româneşti. Ca strategie editorială de viitor îşi propune promovarea literaturii româneşti contemporane de calitate, a literaturii de specialitate despre muzica clasică şi contemporană, teatru şi artele spectacolului. „Nu ne-am propus să edităm bestseller. O să edităm doar cărţi importante. Cărţi esenţiale.