Editura Humanitas va invita la Libraria Humanitas de la Cismigiu joi, 20 aprilie, ora 19, la lansarea cartii Visul spulberat al armenilor. 1915 a politologului francez Gaidz Minassian, recent publicata in colectia „Istorie“, in traducerea Elenei Bulai. Evenimentul va avea loc in prezenta Excelentei Sale Dl. Hamlet Gasparian, Ambasador Extraordinar si Plenipotentiar al Republicii Armenia.

Volumul va fi prezentat de Catalin Avramescu, doctor in filozofie al Universitatii din Bucuresti si docent al Universitatii din Helsinki, conferentiar la Facultatea de stiinte Politice a Universitatii din Bucuresti, unde preda cursuri de istorie a gandirii politice, Oana Valentina Suciu, sociolog, doctor in sociologie politica al Universitatii din Bucuresti, lector la Facultatea de stiinte Politice a Universitatii din Bucuresti, unde preda sociologie politica si diplomatie culturala, Mihai Chioveanu, istoric, doctor al Universitatii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iasi, specialist in istoria Holocaustului si a Genocidului, Bedros Horasangian, analist politic. Dezbaterea va fi moderata de Gabriela Maaz, director de promovare al Editurii Humanitas.

„Pentru a comemora genocidul armean, Gaidz Minassian, specialist in istoria Armeniei si Caucazului, profesor la Sciences-Po si jurnalist la Le Monde, a reconstituit, in Visul spulberat al armenilor, aventura unui grup de tineri revolutionari armeni fascinati de modelul francez al Luminilor si hotarati sa lupte pentru propriile drepturi, pentru recunoasterea identitatii lor in cadrul Imperiului Otoman, precum si pentru emanciparea si egalitatea tuturor popoarelor. Proiect ambitios, care pleaca de la mobilizarea politica traditionala si pasnica si sfarseste in radicalizarea armata, ba chiar in terorismul anarhist. Liderul lor emblematic se numea Christapor Mikaelian, unul dintre fondatorii FRA (Federatia Revolutionara Armeana). O parte dintre ei vor cunoaste un destin tragic si vor fi capturati de la primele arestari ale armenilor din Constantinopol, in aprilie 1915, care marcheaza inceputul a trei ani de silnicii…“ (Jean-Claude Perrier, L’Orient Littéraire)

„Armenii au fost masacrati dupa niste metode barbare care tin de secolul al XIX-lea, in numele unui program de modernizare a societatilor destinat sa introduca Europa si Turcia in secolul XX. Poate ca a venit timpul pentru comunitatea internationala sa le aduca un omagiu si sa faca dreptate la inceputul acestui secol XXI, pentru ca toti acesti «sacrificati» ai patriei (Yerkir) sa poata dormi in pace si devotamentul lor sa fie in sfarsit recunoscut de Istorie sau sa capete un sens in dezvoltarea umanitatii. Atata timp cat lumea, si in primul rand Turcia, nu recunoaste genocidul din 1915 – aceasta crima care leaga o ramura a omenirii de pamantul sau –, Yerkir-ul nu-si va relua Istoria. Pana atunci, armenii trebuie sa se straduiasca sa iasa din imaginar si sa faca din Yerkir nu un loc memorial intangibil, ci un spatiu real. Astfel, in loc sa se blocheze intr-o postura de victima care nu se mai justifica – fiindca e sterila si fara efect –, aceasta revenire la real ii invita pe armeni sa inscrie sacrificiul acestor generatii de combatanti si de intelectuali pe lista universala a popoarelor care lupta pentru Libertate.“ (Gaidz Minassian)