Suntem învăţaţi încă din copilărie să umblăm cu delicateţe cu micile comori tipărite care ne spun poveşti, să avem grijă de cărţi, să nu îndoim colţurile paginilor, să nu le rupem copertele, să nu scriem pe ele. Dar ce spuneţi despre etichetele, micile însemne tipărite, sigiliile sau ştampilele aplicate pe copertă sau pe foaia de titlu? Mă refer aici la ex-librisuri, aceste minunate decoraţiuni aplicate pe cărţi de cei care le posedă cu mândrie.

Din descoperirile făcute până acum, cele mai vechi dovezi de proprietate de carte sau documente vin din vremea faraonului Amenhotep al III-lea al Egiptului, dar în forma lor modernă, au început să fie folosite în Evul mediu începând cu secolul XV. Cei care îşi permiteau la acea vreme să deţină cărţi în număr mare şi adevărate biblioteci erau în special nobilii şi de aceea, deseori, ex-librisurile conţineau numele familiei, un motto şi blazonul casei. De-a lungul timpului însă, odată cu ridicarea unei clase de mijloc care şi-a permis să achiziţioneze cărţi, au apărut modele extrem de variate, de la imagini simple la cele suprarealiste, dezvoltându-se astfel gravura în lemn, metal şi apoi litografia.

Cel mai vechi ex-libris cunoscut este de origine germană, datează din jurul anului 1480 şi făcea parte din colecţia de cărţi donate mănăstirii Buxheim de călugărul  Hildebrand Brandenburg din Biberach.

Aquinas Bookplate Scansursa

Începuturile acestor elemente simbolice şi decorative folosite pentru a marca proprietatea de carte se găsesc în Germania. Talentatul gravor Albrecht Dürer, Virgil Solis, Matthias Zundt, Jost Amman, Saldorfer, Georg Hupschmann  s-au remarcat printr-un stil bogat ornamental şi elegant, care a influenţat creatorii de ex-librisuri de peste secole. Această modă a vinietelor aplicate pe cărţi s-a răspândit ulterior în Franţa, Anglia, Italia, Olanda.

leining-westeburgsursa

Capetelor încoronate de pretutindeni le-au fost create ex-librisuri impozante de pe care nu lipseşte blazonul casei regale. În imaginea de mai jos, în partea stângă se află ex-librisul regelui Oscar al II-lea al Suediei şi Norvegiei, iar în partea dreaptă îl putem admira pe cel al ţarului Nicolae al II-lea al Rusiei.

Capturesursa 1 şi sursa 2

Iată şi alte exemple de ex-librisuri regale: cel din dreapta imaginii aparţinea ţarului bulgar Boris al III-lea, iar cel din stânga a aparţinut ultimului rege al Portugaliei, Manuel al II-lea.

Capture1sursa 1 şi sursa 2

Privind aceste minunăţii este uşor de înţeles de ce ele au devenit o adevărată formă de artă  şi au reuşit să suscite interesul colecţionarilor, care  şi-au înfiinţat şi primele asociaţii spre sfârşitul secolului XIX. În locul elementelor de heraldică au început să apară imagini din cele mai diverse, precum îngeri, dragoni, păsări şi tot felul de animale, copii, peisaje, scene din viaţa de zi cu zi şi multe altele.

sursa

[Bookplate of Dell Dibble]Pratt Institute Libraries—Ex Libris Collection

[Bookplate of Violet V. Collins]Pratt Institute Libraries—Ex Libris Collection

De multe ori aceste ex-librisuri au ajuns să fie considerate mai valoroase decât cartea în care au fost găsite, căci multe dintre ele au fost create de nume importante ale domeniului, sunt mici dar deosebit de frumoase creaţii de artă decorativă sau au aparţinut unor persoane celebre. Oameni politici, scriitori, personalităţi culturale, actori au ţinut să-şi personalizeze cărţile din bibliotecă prin aplicarea acestor ornamente, fie inspirate de imaginea sau personalitatea lor, de pasiuni sau activităţi, de simboluri importante pentru ei.

sursa

sursa

Sigmund-Freuds-Book-Platesursa

exlibris_benito_mussolini90sursa

s_73sursa

Să nu uităm că, în afara darului lor de a înfrumuseţa cartea, ex-librisurile au scopul de a reaminti celui care a împrumuta-o cine este proprietarul ei, precum şi faptul că trebuie să o înapoieze după ce a terminat-o de citit. Unele etichete amintesc lucrurile acestea cât se poate de clar.  Iată câteva exemple luate de aici.

Dacă doriţi să vă delectaţi privirea cu acest gen de creaţii, o puteţi face la Muzeul Ex-libris din Braşov, care adăposteşte 21 000 de piese donate de doctorul Emil Bologa, considerat cel mai mare colecţionar de ex-librisuri din ţara noastră. Muzeul este structurat pe secţiuni: prima are ca tematică scrierile lui Cervantes, cea de a doua e dedicată Braşovului, iar în cea de-a treia, cea universală, se găsesc ex-librisuri din domenii diverse, create în diferite ţări. Printre cele mai valoroase piese se află cea din 1443 care i-a aparţinut lui Matei Corvin şi un ex-libris din 1728 al familiei Bruckenthal.

sursa

Vom găsi aceste etichete de carte în toate colţurile lumii, create de artişti din secole apuse sau contemporani, fiecare folosind stilul şi tehnica sa, dar rezultatul fiind mereu deosebit de frumos.

sursa

sursa

sursa

sursa

sursa

sursa

[Bookplate of Walter B. Graham]Pratt Institute Libraries—Ex Libris Collection

sursa main image

Irina Dumitru

Este de profesie jurist și locuiește în Târgoviște. I-ar fi plăcut să fie ilustrator, arhitect sau creator de bijuterii. Îi place să citească, în special literatură fantastică, mănâncă filme pe pâine, călătorește, e pasionată de artă, design interior și adoră tot ce ține de stilul vintage: haine, accesorii, obiecte de decor, atmosferă. A început prin a ne posta chestii frumoase pe wall-ul de Facebook, a continuat prin a scrie articole despre tot felul de descoperiri simpatice.


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *