Un grup de cercetători… (pentru că grupurile de cercetători mai ajung în ziare și pentru descoperiri sau realizări interesante), mai precis niște americani din MIT Media Lab, implicați în cursul tehnico-literar Science Fiction to Science Fabrication (”de la știință și imaginație la știință și fabricație”), au creat o carte de ficțiune senzorială, care trăiește acțiunea odată cu tine.

Cartea reacționează la conținutul propriilor pagini (în funcție de locul unde este deschisă), completând povestea și propriile trăiri ale cititorului, cele din mintea lui, cu senzații externe tactile (vibrații), auditive, impresii luminoase, sau schimbând, prin senzori, temperatura ori tensiunea cititorului, în funcție de încordarea momentului.

sensory fiction2

Povestea după care a fost făcut prototipul acestei cărți de ficțiune senzorială este ‘The Girl Who Was Plugged In’, o nuvelă SF de James Tiptree, cu ”o gamă foarte vastă de acțiuni și senzații. Protagonista va simți atât dragoste, cât și disperare profundă, va experimenta o zi însorită din Barcelona, dar și captivitatea într-o pivniță umedă”

Tot de pe blogul MIT-iștilor, scifi2scifab, aflăm și prin ce anume contribuie la acțiune această carte de ficțiune senzorială:

– lumină – 150 de LED-uri sunt programate să creeze lumină ambientală în funcție de decor și dispoziția personajului;
– sunete;
– schimbarea temperaturii cititorului printr-o joncțiune Peltier plasată pe clavicule;
– vibrații care influențează pulsul;
– sistem de compresie pentru a crea presiune sau relaxare pe cavitatea toracică, prin pungi presurizate.

Deși montajul video de mai sus nu vă va spune probabil mare lucru, potențialul acestei cărți este mare, iar posibilitățile – de reușită sau eșec – nenumărate. Autorul de ficțiune senzorială va putea gândi multimedia, adâugând sunete, lumini și senzații textului său. Cărți mediocre vor fi poate apreciate nu pentru meșteșugul scriiturii, ci pentru universul senzorial al obiectului. Cărți foarte bune vor fi poate stricate de o alegere greșită a… coloanei sonore.

Și, cum îi știm noi pe adulți, mai conservatori, probabil aceste cărți vor avea cel mai mare succes la copii, care ar putea fi astfel influențați să învețe să citească mai curând și să înțeleagă lumea vie a cărților, fie ele senzoriale sau nu.

Cristina Petrescu

fotograf profesionist, jurnalist cultural, fost redactor șef la Metropotam.ro


Un comentariu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *