Joi, 4 decembrie, am ajuns mai devreme la Muzeul Țăranului Român și ne-am așezat, cuminți, la o masă lângă priză (să ne luăm notițe la cald, ce credeați? 🙂 ), chiar lângă Vasile Ernu, scriitor și unul dintre organizatorii FILB. Acesta era preocupat să pregătească totul pentru ca poetul ucrainean Serghei Jadan să poată intra, la un moment dat pe parcursul celei de-a doua seri FILB, în legătură directă cu publicul român, de pe Skype. De altfel, momentul Skype & Serghei Jadan a fost unul dintre deliciile serii.

Încet, încet, oamenii au umplut sala Clubului Țăranului Român, venind în număr mare de la întâlnirea anterioară, evenimentul de la Librăria Cărturești, care-l avea invitat pe Marius Daniel Popescu și purta titlul „I’m An Alien in Switzerland”.

S-au ocupat scaunele, s-au pus căni cu vin fiert pe masă și s-a așteptat începerea unei noi seri de literatură de foarte bună calitate. Dar, mai întâi, pe scurt, cum a fost la Cărturești.

Marius Daniel Popescu – extraterestrul din Elveția

Nu mergi la o întâlnire cu Marius Daniel Popescu așteptându-te la o discuție serioasă, fără deviere și exclamații, despre scriitură și misiunea scriitorului. Marius Daniel Popescu e exploziv, spumos, cu vorbele și gesturile la el, teatral și cu o dezinvoltură pe care rar o întâlnești în spațiul nostru cultural. Așa că nu trebuie decât să-i pui un microfon în față și să-l lași să vorbească, dovadă că, vineri, rolul moderatorilor – Andrei Crăciun și Vlad Stoicescu a fost mai mult formal. Popescu e savuros de urmărit dar greu de reprodus ce-a spus. Să încerc. 🙂

DSC02868 copy

“Eu îmi transform viața în literatură. Mă inspir din viața mea de zi cu zi, pe care o trăiesc cu ceilalți. Transform vibrațiile lor în literatură.” Totul este important și totul e literatură, orice gest. Marius Daniel Popescu are o viziune foarte liberă asupra literaturii, respinge constrângerile și clasificările (fiind și el un scriitor greu de clasificat), e un balans între extreme (cum spune chiar el) și o mișcare a centrelor de greutate, a lucrurilor importante.

Totul e important pentru el, e o frumusețe a banalului, a oamenilor, a gesturilor, a obiectelor, indiferent de natura lor. “Cuvintele nu aparțin scriitorilor, cuvintele nu aparțin nimănui”, spune el, menționând că în următoarea carte cuvintele lui vor fi libere. Așteptăm cu interes, mai ales că în primele două e interesant de urmărit relația cu cuvintele.

Marius Daniel Popescu a povestit și din vremea Grupului de la Brașov, despre prietenia cu Sandu Mușina, despre cenacluri, lecturi, întâlniri cu prietenii, cum era privit inițial ca un outsider pentru că nu venea din același mediu literar, despre reviste, despre plecarea în Elveția, îndrăgostit fiind de o elvețiancă. A povestit și cum a învățat singur franceza și cum a ajuns să scrie literatură în franceză. Oamenii pot fi fericiți și fără să citească, spune el, cunoscut pentru atitudinea deloc elitistă în ceea ce privește literatura, atât când vine vorba de scris, cât și de citit.

DSC02866 copy

 

FILB – Ziua a 2-a. Invitați: Krisztina Tóth, Najwan Darwish, Radu Vancu, Ștefan Manasia, Adela Greceanu, Serghei Jadan. Moderatoare: Luiza Vasiliu

Cu aproximativ jumătate de oră întârziere, seara a doua FILB a început în forță, în cheie optimistă, cu moderatoarea Luiza Vasiliu enumerând motivele de bucurie pe care le avea participând la acest festival: în primul rând, spunea aceasta, pentru că FILB se află, deja, la cea de-a 7-a ediție; apoi, pentru că ne aflam la MȚR, un spațiu în care se poate consuma alcool, cel care mai domolește emoțiile și relaxează sala; în continuare, pentru că ne întâlneam cu scriitori contemporani foarte buni, pentru că publicul era prezent și pentru că scriitorul palestinian Najwan Darwish primise viza pe ultima sută de metri, reușind astfel să vină în România. Singurul motiv de tristețe era că poetul Serghei Jadan n-a mai putut sosi la festival din pricina problemelor delicate din Ucraina. Însă, așa cum spuneam mai devreme, el urma să intre puțin în „legătură directă” pe Skype.

După scurta introducere, Luiza Vasiliu a prezentat excelent fiecare scriitor în parte, cu suficiente detalii în legătură cu cărțile lor, totul succint, presărat cu umor și voie bună. Apoi, așa cum ne-am obișnuit deja la FILB, i-a invitat pe cei cinci scriitori prezenți pe scena Clubului să citească câteva fragmente alese special pentru publicul bucureștean.

DSC02880 copy

Prima care a citit a fost Krisztina Tóth (Ungaria). Scriitoarea a ales o nuvelă, nu poezii, din volumul Pillanatragasztó (Superglue, Editura Magvető, 2014), fragment tradus din limba maghiară de Andrei Dósa. Ne-a bucurat auzul printr-un ritm alert, specific maghiar, cu mici pauze de respiro, serioasă, cu accente potrivite textului. A fost cea mai lungă lectură a serii. I-a urmat Najwan Darwish, scriitorul palestinian, care a citit un poem în arabă, cu tonalitatea aceea exotică, melodioasă. N-am înțeles un cuvânt, căci nu m-am uitat pe foile răspândite în sală, dar a meritat experiența. Vă spun, se petrece ceva aproape magic când un scriitor îți citește în limba lui maternă, mai ales dacă tu nu cunoști o boabă din ea. Simți ritmul pe propria piele. Apoi, Luiza Vasiliu a continuat, citind alte două poeme de-ale lui Darwish în limba engleză.


Radu Vancu a continuat lecturile, citindu-și fainele poeme rapid, cu accent sibian, aș spune. Clujeanul Ștefan Manasia a fost următorul lector. Pe cât de alert a citit Radu Vancu, pe atât de lent, apăsând pe silabe, accetuând cuvinte, a citit poetul Manasia, cel care spunea, înainte de lectură: „Acum o să vedem dacă funcționează selecția de poeme făcută mahmur”.

Intervenția lui Serghei Jadan a venit mai curând decât ne așteptam, chiar înainte ca Adela Greceanu să citească. A intrat în contact cu publicul cu ceva dificultăți, dar, când conexiunea s-a realizat, Jadan a fost extrem de prezent și activ. A citit câteva poeme, în limba rusă, cu patos și o muzicalitate aparte. Vasile Ernu ne-a asigurat traducerea. Jadan ne-a promis că anul viitor nu va mai rata Festivalul Internațional de Literatură de la București și, implicit, întâlnirea cu publicul român.

Adela Greceanu a încheiat momentul lecturilor, citind poeme din cea mai recentă carte de-ale sale „Și cuvintele sunt o provincie”, publicată la Editura Cartea Românească și apărută la Gaudeamus. Publicul a reacționat foarte bine la lectura acesteia, lină, calmă, cu tonalitatea potrivită pentru poeziile ei și extrem de modestă.

Au urmat discuțiile, cu întrebări adresate de Luiza Vasiliu, cinci scriitori ba serioși, ba puși pe glume, în funcție de întrebările la care răspundeau și o sală foarte empatică. Selectez, mai jos, pentru a vă face o idee, o mică parte din conversațiile de aseară. Sper să vă bucurați de fragmentele respective așa cum ne-am bucurat noi ascultându-le la MȚR.

***

Luiza Vasiliu: „Ce-ați făcut vara asta? A fost o vară agitată în Gaza, Budapesta, România, ș.a.m.d. În ce fel și dacă contextul acesta mai agitat a intrat în literatura voastră. Sunteți în cetate sau în afara ei?”

Krisztina Tóth: „În vara aceasta am călătorit mult cu băiatul meu, mi-a apărut o carte în macedoneană și am fost la lansarea ei”.

Najwan Darwish: „A fost o vară oribilă, ca toate celelalte, nimic special. Ce se-ntâmplă în Palestina e o chestiune care durează de șase decenii. E adevărat că masacrele au devenit mai creative. (…)

Mi se pare că este greșit să scrii având o agendă, fie ea politică sau de altă natură”.

Radu Vancu: „Adopt soluția lui Amos Oz, am două stilouri: unul cu care scriu literatură și altul cu care scriu lucruri socio-politice (…)”.

DSC02876 copy

Ștefan Manasia: „Îl felicit pe Radu pentru condeiul lui politic din ultimii ani, eu n-am vocație pentru așa ceva. Vocația mea e de păianjen, detectez angoasele, tâmpeniile realului, absorb lucruri și scriu texte. (…) Știu sigur ce am făcut pe 20 martie: am scris un poem scurt pe care l-am postat pe Facebook”.

Adela Greceanu: „Nu știu prea sigur ce-i aceea poezie politică, poate ar trebui definit. Dar știu că poezia este politică și subversivă prin ea însăși. Îl citez pe Ion Mureșan care spune că, atunci când societatea când este bolnavă, ea secretă anticorpi sub formă de poeți. (…) Eu nu sunt în cetate, sunt în provincie. (…) Mai știu că poetul este un fel de cap de redare”.

***

Luiza Vasiliu: „Cum vedeți puterea literaturii voastre?”

Adela Greceanu: „Nu cred că poezia mea are efecte în societate. Și nici nu aș vrea ca poezia mea să fie nevoită să facă asta”.

Ștefan Manasia: „Cred că frumusețea poeziei este că acționează în cercul noastru strâmt și în alte cercuri strâmte. Poezia poate virusa”.

Radu Vancu: „Faptul că politica este temă, printre altele, în poezie, nu înseamnă că este necesară sau interzisă”.

Najwan Darwish: „Cred că tipul acesta de întrebări se potrivește academicienilor. Să-i lăsăm pe ei să se gândească dacă poezia poate schimba ceva, ce influență poate avea, etc.”.

De asemenea, poetul palestinian a făcut câteva analogii foarte interesante: poetul ca bicicletă, ca mașină, ca titanic, ș.a.m.d.

Krisztina Tóth: „Niciodată nu m-am gândit că scrierile mele trebuie să aibă un efect asupra cuiva. Din punctul meu de vedere, când scrii, nici nu trebuie să te gândești la asta”.

***

DSC02877 copy

Luiza Vasiliu: „Povestiți-ne istoria unui eșec personal ca poeți”.

Krisztina Tóth: „Pentru mine, eșecul a venit când voiam să termin neapărat o poezie și nu puteam”.

Najwan Darwish: „De fapt, asta se întâmplă zilnic, de fiecare dată când scriem. Câteodată scriem ceva bun, altădată – de obicei – nu”.

Radu Vancu: „(…) Nu m-am simțit niciodată atât de îndrăzneț în poezie, de la Russo la Adela Greceanu”.

Ștefan Manasia: „ Atunci când am scris o poezie foarte lăudată de critică și de public, cu o situație inedită și credeam c-am dat lovitura. La câțiva ani după aceea, când am publicat și cartea cu poemul, un bătrân poet din Cluj mi-a arătat un poem cu aceeași situație, scris de el prin anii ’70”.

Adela Greceanu: „Păi, eu n-am mai publicat poezie de zece ani. Altminteri, eșecuri în viața reală am zilnic, nicio problemă. Eșecurile din viața reală oricum nu se potrivesc cu cele din viața poetului”.

DSC02892 copy

***

Luiza Vasiliu, făcând referire la un fragment menționat de Radu Vancu într-o anchetă a Dilematecii: „Poezia deșurubează capul. Recomandați-ne poezie care să ne deșurubeze capul”.

Adela Greceanu: „Pe repede înainte, primul care mi-a venit în minte este Gellu Naum, bineînțeles. Pentru deșurubat capetele mai este și Parohia, de Dan Coman, pe care v-o recomand cu căldură”.

Ștefan Manasia: „O pomenesc pe cea mai recentă care mi-a deșurubat capul: Firul alb, de Andrei Bodiu”.

Radu Vancu: „Philip Levine, un poet foarte interesant de citit, stângist”.

Najwan Darwish: „E o listă fără sfârșit. Sunt sute de poeți buni. Lectura are de-a face cu norocul: să-i întâlnești. (…) Lectura este un destin”.

Krisztina Tóth: „Istvan Kemeny, a fost tradus în română, așa că-l puteți citi cu ușurință”.

***

Notez, puțin disparat, alte două intervenții ale poeților Radu Vancu și Adela Greceanu, care mi-au plăcut tare mult.

Radu Vancu: „Cred că poezia este un fel de selfie. Ea rimează foarte bine cu rețelele sociale, cu obsesia pentru intimitate, este numai bună pentru tipul acesta de expunere”.

Adela Greceanu: „Poezia, când este citită în intimitate, nu te face să te simți mai puțin singur, dar te face părtaș la singurătatea altcuiva”.

DSC02889 copy

***

Apoi s-a deschis sesiunea de întrebări din sală. Din păcate, publicul este, în continuare, rezervat la astfel de acțiuni, așa că singura întrebare adresată din sală a fost a lui Matei Martin, cel care va modera întâlnirea din această seară.

Pe finalul reportajului celei de-a doua zi de FILB, trebuie să menționez, dacă nu s-a înțeles până acum, că seara aceasta a fost una de excepție, cu povești strașnice, scriitori unul și unul, o moderatoare pregătită, incisivă, empatică și o sală receptivă.

Haideți și în seara aceasta la MȚR, acolo unde ne vedem, de la ora 18:00, cu Toni Marques (Brazilia), Marius Daniel Popescu (Elveția), Emilian Galaicu-Păun (Republica Moldova), Petre Barbu (România) și Marius Chivu (România). Moderator: Matei Martin. Dacă însă sunteți pasionați de literatura SF & F, atunci vă recomandăm să mergeți la Biblioteca de la British Council România, unde va avea loc o întâlnire cu întâlnire cu Paul McAuley și Richard Morgan, în compania lui Alis Vasile și Michael Haulică. Programul complet al FILB este de găsit și consultat aici.

 

Un comentariu
  1. Pingback: FILB 2014 | Colierul de perle al bunicii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *