Pentru că e vară, cald şi multora dintre noi ne zboară gândul la mare, ce aţi spune să ne răcorim puţin cu o poveste a cărei acţiune se petrece în mare parte în apă? Aşa după cum probabil aţi ghicit, mă refer la Mica sirenă, celebrul basm al talentatului scriitor danez Hans Christian Andersen.
Scrisă în 1836 şi publicată pentru prima oară anul următor la Copenhaga, această poveste – ca mai toate ale lui Andersen – s-a bucurat de mare apreciare, după prima traducere în limba engleză din 1872 şi până în zilele noastre cunoscând o mulţime de adaptări pentru film, teatru, spectacole de balet şi operă.
Sunt convinsă că toată lumea a citit acestă minunată poveste în copilărie, dar, pentru cei care au mai uitat detalii, trebuie amintit că eroina noastră trăia în apele mării împreună cu tatăl, bunica şi cele cinci surori, îşi petrecea timpul aranjând florile în grădina sa subacvatică şi ascultând poveştile surorilor mai mari care aveau permisiunea să iasă la suprafaţa apei şi să urmărească lumea de deasupra. Atunci când împlineşte 15 ani şi îi este îngăduit să iasă din ape, se îndrăgosteşte de un prinţ pe care îl şi salvează de la înec, după ce corabia lui e distrusă de furtună.
Curioasă din fire, fascinată de necunoscut şi îndrăgostită, Mica sirenă îşi doreşte să ajungă pe uscat. Vrăjitoarea din adâncul mării o ajută să capete înfăţişare umană, schimbându-i coada de peşte cu picioare. Fiecare pas îi va provoca dureri îngrozitoare şi este lăsată şi mută, pentru a nu putea să-l farmece pe prinţ cu glasul său minunat, dar pentru sirena dornică să-şi înceapă aventura în lumea oamenilor, niciun sacrificiu nu era prea mare.
Cunoscut pentru stilul său realist – dacă se poate spune asta despre un scriitor de basme – Andersen nu oferă un final de genul „şi au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţi”; pentru asta au apărut filmele Disney de mai târziu. 😀 Prinţul, deşi fermecat de frumuseţea Micuţei sirene şi de dansurile ei, ajunge să se îndrăgostească şi să se căsătorească cu cea care credea el că l-a salvat din valuri. Eroina noastră, care refuză să-l ucidă pentru a se salva (o altă condiţie pusă de vrăjitoarea cea rea) se transformă într-o fiinţă a aerului, căreia i se promite că va căpăta un suflet, dacă va face multe fapte bune.
Aşa cum e firesc, mai multe ediţii ale cărţii au apărut de-a lungul timpului şi toate au beneficiat de ilustraţii minunate. M-am oprit azi asupra celei din 2009, adaptată de Naomi Lewis şi ilustrată de Christian Birmingham, cu promisiunea ca în viitor să vă prezint şi alte ediţii, la fel de frumos ilustrate.
Artist britanic, Christian a absolvit Exeter College of Art and Design în 1991. Extrem de talentat, el a reuşit să obţină primul său contract la puţin timp după terminarea colegiului şi de atunci a colaborat cu edituri prestigioase din Marea Britanie şi S.U.A. Printre cărţile pe care le-a înfrumuseţat cu desenele sale se numără titluri precum Oliver Twist, Sleeping Beauty, A Christmas Carol, The Night Before Christmas, o ediţie aniversară a romanului fantastic al lui C.S. Lewis The Lion, the Witch and the Wardrobe şi bineînţeles The Little Mermaid.
Aşa cum ne spune pe site-ul său, Christian Birmingham foloseşte la crearea lucrărilor sale pasteluri şi cretă grafică, iar această alăturare conferă multă luminozitate şi un stil aparte ilustraţiilor sale, în care Micuţa sirenă, cu sufletul plin de dragoste şi dorinţa de noi descoperiri pare că străluceşte.Prin scene frumos desenate, în care – aşa cum e firesc – predomină culoarea albastru, el reuşeşte să ne prezinte în imagini magia minunatului basm al lui Andersen.
