Cărţile de spionaj, cu intrigi bine ţesute, cu personaje enigmatice şi fir narativ plin de acţiune, reprezintă pentru mulţi dintre noi o adevărată încântare. Lumea misterioasă şi incitantă a poveştilor cu spioni ne aprinde imaginaţia şi dincolo de mistificări, clişee sau exagerări, nu putem să nu admirăm personajele pentru curaj şi ingeniozitate.
Câţi domni nu s-or fi visat James Bond măcar pentru o clipă şi câte doamne nu or fi suspinat cu gândul la o seară în compania carismaticului agent 007? Dar iată că, în urma unor dezvăluiri mai mult sau mai puţin recente, am descoperit că o parte din scriitorii faimoşi ai genului, au avut pe lângă talent şi imaginaţie şi o puternică sursă de inspiraţie: propriile lor activităţi de spionaj.
Pentru că tot am amintit de James Bond să ne oprim puţin atenţia şi asupra părintelui său, scriitorul Ian Fleming. În urma iniţiativei spionajului britanic de a recruta „personaje cu imaginaţie”, Fleming ajunge în 1939 asistentul personal al directorului British Naval Intelligence şi până în 1945 are o palpitantă viaţa de spion, care a implicat sustrageri de documente străine, informări despre coduri secrete germane şi multe altele.
S-a folosit din plin de experienţa sa în cărţile pe care le-a scris şi i-a imprimat legendarului său personaj multe dintre obiceiurile şi gusturile personale (fumatul excesiv şi Martini sec, de exemplu).Deşi s-au făcut numeroase supoziţii despre persoana care a inspirat crearea simpaticului agent 007, Ian Fleming a declarat că “ Bond was a compound of all the secret agents and commando types I met during the war”. Nu cred că e cazul să vă reamintesc că celebrele lui cărţi, printre care se numără Casino Royale, From Russia, with Love sau The Spy Who Loved Me, au cunoscut de-a lungul timpului numeroase ecranizări.
Ian Fleming – sursa
Un alt nume bine-cunoscut de amatorii poveştilor de spionaj este John Le Carré, pseudonimul sub care a publicat David Cornwell, agent MI-5 şi MI-6 în perioada Războiului Rece, inventatorul termenului “cârtiţă” care descrie un agent dublu.A creat personajul George Smiley aka the Circus. Acesta e un fel de anti-Bond, un tip liniştit, manierat, deloc atletic, care preferă munca disciplinată şi inteligentă în detrimentul schimburilor de focuri. Se pare că Le Carré l-a urât de-a dreptul pe James Bond şi a dorit să prezinte o versiune mult mai realistă a lumii spionajului, în contrast cu imaginea glamour regăsită în cărţile lui Fleming.
Ajungând repede un autor de succes, şi-a încheiat cariera de agent MI-6 şi s-a dedicat scrisului, spre bucuria noastră.Multe din cărţile sale, precum The Tailor of Panama, The Constant Gardener sau Tinker, Tailor, Soldier, Spy au fost deja ecranizate. Asupra vieţii şi activităţii sale de spionaj încă mai planează o undă de mister, care sperăm să fie spulberată odată cu lansarea biografiei sale autorizate, în 2014.
John Le Carré- sursa
Continuăm seria scriitorilor spioni cu Graham Greene, agent MI-6 în perioada interbelică şi în timpul celui de-al doilea război mondial.Se pare că spionajul era o adevărată vocaţie pentru cei din familia sa, căci atât fratele cât şi sora sa au fost agenţi secreţi.Greene a avut simpatie pentru regimurile de stânga, precum cel al lui Fidel Castro şi a fost în vizorul FBI-lui mult timp, suspectat fiind că lucrează pentru ruşi, poate şi din cauza prieteniei sale cu doi dintre cei mai faimoşi agenţi secreţi dublii, Kim Philby şi Dusan Duskov Popov.
Evident că romanele sale au fost inspirate de misiunile sale informative, iar referitor la activiatea de spionaj, Graham Greene a spus într-un interviu că “spionajul este o meserie ciudată – pentru unii este o vocaţie, de o puritate lipsită de scrupule, străină de mercenariat sau chiar de consideraţii patriotice”, arătând că este adeptul principiului “de a spiona de dragul spionajului”. Our Man in Havana, The Third Man, The Human Factor sunt doar câteva dintre romanele sale, după care au fost făcute şi filme.
Graham Greene – sursa
Cel care este considerat însă primul autor de romane de spionaj scrise din perspectiva unui fost spion este William Somerset Maugham. Scriitorul a făcut parte din serviciile secrete britanice în timpul primului război mondial, iar romanele sale au fost influenţate de experienţa sa de agent secret. Colecţia sa de povestiri Ashenden:or the British Agent, care îl are ca personaj principal pe Ashenden, un sofisticat şi manierat spion, a constituit mulţi ani lectură obligatorie pentru agenţii britanici, iar romancierul Alan Furst (editor al cărţii The Book of Spies – An Anthology of Literary Espionage) o consideră o pretendentă serioasă la titlul de cea mai bună carte de gen scrisă vreodată.
Somerset Maugham – sursa
Lista nu se termină aici, din ea mai fac parte si alte figuri celebre ale literaturii, precum Hemingway sau Daniel Defoe, considerat unul dintre întemeietorii serviciilor secrete britanice. Pentru cei care vor să afle mai multe despre spioni faimoşi, fie ei scriitori sau nu, există un Dicţionar universal al spionilor, scris de Alexandru Popescu şi apărut la Editura Meronia.
