Editura Humanitas Fiction vă invită miercuri, 6 iunie, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta nr.38), la lansarea bestsellerului internațional În numele familiei de Sarah Dunant, un roman istoric incitant despre apogeul și declinul familiei Borgia. Cartea va fi prezentată de Smaranda Bratu Elian, profesor universitar, reputat italienist, Cristian Pătrășconiu, jurnalist cultural și Nona Rapotan, editor coordonator Bookhub.ro. Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction va fi moderatorul întâlnirii. Citeşte tot articolul
Cautare dupa "Japonia"
Anca Vieru: „Personajele mele beau cafea, bere sau coniac, mănâncă înghețată sau covrigi cu sare. Taie lămâia în felii sau se uită la poze cu pepeni pătrați. Dar nu prea stau în bucătărie”
O cunosc pe Anca Vieru doar din scris: din volumul de povestiri publicat în 2015, la Editura Polirom, și intitulat Felii de lămâie, de pe blogul pe care îl ține (Cuvinte fără cod de bare, simpatic nume!) și, firește, din postările de pe Facebook, pentru că – nu-i așa? – totul se întâmplă în virtual(itate)! Știu ca e absolventă de Politehnică, dar și că a terminat un master în comunicare, că a făcut o vreme cercetare și că, în cele din urmă, a virat spre științele umaniste, pentru care este – fără doar și poate – foarte înzestrată. Am citit undeva că a participat la un atelier de creative writing ținut de Florin Iaru și Marius Chivu și că, încurajată de aceștia, a făcut din scris o profesie, publicând, inițial, în volumele colective Moş Crăciun & co. (Art, 2013) şi Ficţiuni reale (Humanitas, 2013), proiect colectiv iniţiat de Florin Piersic jr., și abia după aceea, în 2015, debutând individual cu volumul de proză scurtă Felii de lămâie. Nominalizat la premiile revistei Observator cultural, debutul Ancăi Vieru este cu adevărat remarcabil, dovedind o maturitate surprinzătoare a scriiturii, într-un evantai surprinzător de stiluri și formule literare. Cu doar câteva zile în urmă, a ieșit din tipar și primul roman al autoarei, Spulberatic (Editura Polirom) și, dată fiind bucuria cu care i-am citit povestirile, recunosc că abia aștept să văd ce se ascunde sub acest titlu... misterios. Citeşte tot articolul
„A muri pentru o idee“, de Costică Brădățan – eveniment
„O fascinantă punere în scenă a luptei filozofilor cu moartea.“ (Times Higher Education) Editura Humanitas vă invită joi, 29 martie, ora 19, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la lansarea cărții „A muri pentru o idee. Despre viața plină de primejdii a filozofilor“ de Costică Brădățan, profesor de studii umaniste la Texas Tech University, SUA, și profesor onorific de filozofie la University of Queensland, Australia.„O carte minunat scrisă, accesibilă, pătrunzătoare şi erudită, care ne arată că filozofia nu este mestecarea academică a unor texte aride, ci meditaţia asupra destinului omului, de fiinţă muritoare care-şi înfruntă condiţia pentru a afla o artă de a trăi.“ (Morning Star Online) Citeşte tot articolul
„Visul numărul 9“, de David Mitchell – odiseea urbană a unui tânăr cu o imaginație debordantă, inspirată de cântectul legendarului John Lennon
Editura Humanitas Fiction vă așteaptă joi, 19 aprilie, ora 19.00 la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr. 38) la lansarea romanului Visul numărul 9 de David Mitchell, recent apărut în traducerea lui Mihnea Gafița. Într-un registru stilistic uimitor, scriitorul britanic ne poartă în acest roman prin lumea halucinantă a metropolei Tōkyō, și, mai mult, prin cele mai misterioase peisaje ale viselor noastre. Romanul preia titlul cântecului #9 Dream de John Lennon, compozitorul preferat al personajului central. Citeşte tot articolul
Lansare de carte-album la Bucureşti: „Ascuns în transparenţă”, de Paul Vereş şi Robert Şerban
Vineri, 2 martie, de la ora 17:00, la Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti va avea loc lansarea cărții-album Ascuns în transparență, publicată în ediţie cartonată la Editura Polirom, care conține digital art de Pavel Vereș și poezie de Robert Șerban. Evenimentul va fi urmat de o discuţie despre relaţia dintre text şi imagine în literatura contemporană. Intrarea este liberă.
Eveniment organizat în cadrul Bienalei de Carte Bibliofilă şi de Carte-Obiect a Muzeului Naţional al Literaturii Române, ediţia I, Bucureşti, 15 ianuarie-31 martie 2018.
Invitaţi: Pavel Şuşară şi Florin Toma. Citeşte tot articolul
Prin culisele culturii japoneze – Paul Varley, „Cultura japoneză”
Nu îmi amintesc când am citit prima carte scrisă de un japonez. Și nici ce carte a fost aceasta. Știu însă că în ultimii ani, participând la evenimente care mi-au oferit posibilitatea nu doar de a prezenta cărți ale scriitorilor japonezi, ci și de a intra în contact cu personalități ale politicii și culturii din Japonia aflate în România, de a fi spectator la diverse manifestări ale acestei civilizații (poate că cea mai dragă mi-a fost ceremonia de ceai la care a participat soția ambasadorului Japoniei), am devenit din ce în ce mai atrasă de literatura niponă, de filosofia de viață transpusă în aceste cărți provocatoare, uneori greu de descifrat, ce te determină să cauți și să duci mai departe înțelegerea unui stil de viață aparte. Citeşte tot articolul
Frumusețe și tragedii umane – Kyung-sook Shin, „Dansul privighetorii de primăvară”
Toți cei care îndrăgesc filosofia de viață a asiaticilor, cultul lor pentru frumusețe, simplitate, sinceritate și onoare, ori măcar se simt provocați de un nedeslușit „altceva”, vor găsi destule motive de încântare și în romanul Dansul privighetorii de primăvară, cartea celei mai apreciate scriitoare coreene, Kyung-sook Shin, singura femeie care a primit Man Asian Literary Prize, romanele sale devenind, în premieră, bestselleruri internaționale. Printre acestea, Ai grijă de mama și Voi fi acolo. Citeşte tot articolul
Cele mai vândute cărți la Gaudeamus 2017
În urmă cu 4 zile, pe 26 noiembrie 2017, s-a încheiat cea de-a XXIV-a ediție a celui mai mare târg de carte autohton, Gaudeamus. Ca de obicei, au fost peste 300 de expozanți, peste 800 de evenimente (din nou, cei care ați mai citit ce am mai scris de-a lungul timpului despre târguri de carte, știți că opinia mea e că sunt mult prea multe evenimente pe metrul pătrat, în special lansări de cărți, care se „canibalizează” unele pe altele), peste 125.000 de vizitatori (am avut senzația, totuși, că a fost mai aglomerat de atât anul acesta, mai ales în primele două zile, ceea ce m-a bucurat, desigur). Invitatul de onoare al ediţiei Gaudeamus de anul acesta a fost Uniunea Europeană, prin intermediul Reprezentanței Comisiei Europene - o alegere cel puțin stranie, dacă mă întrebați pe mine, dat fiind că „tradiția” e să fie invitată o țară, plus că în program au fost mult prea multe evenimente culinare/financiare/nelegate propriu-zis de domeniul editorial -, iar preşedintele de onoare al Târgului a fost scriitorul și jurnalistul Matei Vișniec. Citeşte tot articolul
Uniunea Europeană, invitatul de onoare la Gaudeamus 2017 – detalii și program
Pentru prima dată în istoria sa, Târgul internațional GAUDEAMUS - Carte de învățătură, organizat de Radio România și aflat la cea de-a 24-a ediție, are ca invitat de onoare anul acesta nu o țară, ci o uniune, Uniunea Europeană, prin Reprezentanța Comisiei Europene în România. Citeşte tot articolul
GRUPUL EDITORIAL ART la Gaudeamus 2017
În perioada 22 – 26 noiembrie 2017, Grupul Editorial ART vă dă întâlnire la Târgul Internațional Gaudeamus la standurile sale din pavilionul central Romexpo unde peste 1000 de titluri își așteaptă cititorii de toate vârstele. Citeşte tot articolul
„Favorita”, de Yasushi Inoue – fragment în avanpremieră
Povestea de dragoste dintre împăratul Xuanzong și Yang Guifei este tot atât de cunoscută în Asia pe cât este cea dintre Tristan și Isolda în Occident. De-a lungul vremii, iubirea împăratului pentru Soția Prețioasă, favorita sa între cele trei mii de femei din gineceul imperial, a inspirat, în China și în Japonia, nenumărate poeme, romane, piese de teatru, filme și montări de operă. Citeşte tot articolul
Claudia Popescu despre iZiLIT: „Vom ști dacă am reușit în demersul nostru în momentul în care numărul cititorilor de literatură română contemporană va crește”
La mijlocul acestei luni, s-a lansat iZiLIT, prima aplicație românească ce recomandă zilnic utilizatorilor câte o carte din literatura română contemporană. Am întâmpinat vestea cu entuziasm, mi se pare o idee excelentă - și era și timpul ca cineva să o pună în practică. Acel „cineva” este o instituție publică, Biblioteca Județeană „George Barițiu” Brașov - știu, e surprinzător pentru o parte dintre cititori, cei care asociază bibliotecile publice cu niște instituții „prăfuite”. Iată că, cel puțin la Brașov (și vă asigur că nu numai), nu e cazul, ba dimpotrivă. Citeşte tot articolul
10 cărți de citit în septembrie 2017
Gata, vacanța de vară și cititul pe șezlong la plajă au rămas în amintire și în pozele de pe Instagram și Facebook. Iar înainte de toamna editorială mai avem doar un scurt răgaz pentru a verifica dacă n-am ratat nimic important în august. Mai jos, o listă cu 10 cărți interesante apărute în ultima lună și care ar merita măcar ocazia de a le citi prezentarea. Puțin neobișnuit, poate, dar vara asta a fost o vară a cărților de non-ficțiune, așa cum poate s-a văzut și în lista celor 10 cărți de citit în august 2017 și cum se poate vedea și în cele ce urmează. Iar pentru asta eu nu pot decât să mă bucur. Citeşte tot articolul
Cărți de colecție: 5 albume de artă
Din motive legate, cel mai probabil, (tot) de programa școlară, arta și manifestările artistice sunt văzute de mulți oameni la fel de îndepărtate de viața reală ca și, să zicem, călătoria în afara sistemului solar. Dacă literatura sau filmul au reușit să devină manifestări artistice tot mai populare (să nu mai vorbim de fotografie), lucrurile nu stau la fel în ceea ce privește pictura, sculptura sau arhitectura pe care mulți contemporani le consideră de neînțeles. Citeşte tot articolul
Bibliotecă de scriitor – Liliana Corobca: „Pentru cărțile astea mi-am luat apartamentul, ca să am unde să le țin”
Pe Liliana Corobca o invitasem mai demult la rubrica Bibliotecă de scriitor, dar întâlnirea s-a amânat câteva luni, pentru că scriitoarea a adus, special pentru interviu, o parte dintre cărțile rămase în biblioteca părinților, aflată dincolo de graniță, în Republica Moldova. Am rămas impresionată de un asemenea efort pentru ca interviul să iasă cât mai bine, iar surprizele plăcute nu s-au oprit aici: autoarea m-a întâmpinat cu o mulțime de bunătăți, printre care plăcinte cu brânză, cozonac cu dulceață de trandafiri și vin făcut de tatăl ei. Citeşte tot articolul