Cautare dupa "Varșovia"
„Românii în goana după happy-end”, de Bogumił Luft – fragment în avanpremieră
Ce e nou în lumea cărții din România: Emineschool, primul festival de film cu specific literar & multe altele
Ce e nou în lumea cărții din România: Mircea Cărtărescu premiat la Leipzig, nominalizările la Galele Premiilor Radio România Cultural și Observator cultural & altele
Ce e nou în lumea cărții din România: înscrieri Gala „Bun de Tipar”, CLB 65 de ani, lucrări pentru Conferința „Călători și călătorii. A privi, a descoperi” & altele
„Campionatul poveştilor” – Atelier de povestit și desenat, cu Ioana Nicolaie
Ce e nou în lumea cărții din România: reduceri de Valentine’s Day, multe cărți faine, premii, lansări și adaptări
Horia-Roman Patapievici, Maja Wawrzyk şi Constantin Geambaşu despre „Secolul meu. Confesiunile unui intelectual european“
Ce e nou în lumea cărții din România: câștigătorii concursului IDC, standul României la Sofia, premii, traduceri, noutăți editoriale
Ce e nou în lumea cărții din România: Rusia la Gaudeamus 2014, Cărtărescu în Austria, Ana Blandiana la ArCuB și multe altele
Cum arată Bucureștiul văzut de Małgorzata Rejmer, o scriitoare poloneză
Interviu cu Małgorzata Rejmer: ”Cred că nici românii nu știu să spună cine sunt până la capăt”
De la Grand Budapest Hotel, la Mitteleuropa din cărţi
O piesă despre iubirile din Vama Veche
Toți ştim că unele veri petrecute în Vama Veche rămân în istorie ca adevărate tripuri inițiatice. Sunt verile alea când se întâmplă povești pe care n-ai cum să le uiți, când întâlnești oameni care-ți modifică cursul vieții, când se ascultă muzici care te vor bântui în timp. Vara lui 2001 a fost o astfel de vară. Talk to the Bomb este povestea unui triunghi amoros născut pe plaja din Vama Veche în vara lui 2001, este dramatizarea uneia din miile de povești de dragoste care au început acolo, pe nisipul din Vamă. Vara lui 2001. Destinele lui Sașa, Alex și Voinicul se intersectează în umbra amenințătoare a unui 11 septembrie care încă nu s-a întâmplat. Și restul e literatură. Citeşte tot articolul
Snow sau ninsoarea văzută prin ochii de copil
Să ies şi să mă joc în zăpadă când afară ninge a rămas pentru mine unul din lucrurile care îmi provoacă o mare şi sinceră bucurie. Totul a început în copilărie, evident, dar continuă şi azi, când sunt ditamai omul. Probabil că în ochii mei, ritualul pe care îl urmez are un farmec aparte şi datorită faptului că se petrece în curtea casei în care am copilărit. De fiecare dată când ninge şi un strat consistent de zăpadă s-a aşezat, merg acolo, la mama şi la bunica şi le fac un om frumos de zăpadă, cu ochi verzi de nasturi, arunc cu bulgări aiurea, alerg, cânt, dansez sub fulgii de nea. Treaba asta mă face să mă simt atât de liberă şi fericită, încât nu-mi pasă de nimeni şi nimic, nici măcar de vecinii care se uită strâmb, crezând că am luat-o razna şi că un astfel de comportament nu e potrivit pentru un om în toată firea.
Şi ca să înţelegeţi mai bine cum stau lucrurile, bucuria mea seamănă cu cea a băieţelului din cartea Snow, apărută în 1998 şi al cărei autor este Uri Shulevitz. Citeşte tot articolul