M-a interesat doctoratul lui Adrian Schiop despre manele încă de prin 2010-2012, când își făcea cercetarea de teren în Ferentari. Țin minte că se pregătea să meargă într-un stagiu de mobilitate la Universitatea din Napoli, când și-a luat răgazul să-mi traseze pe scurt, la o bere, paralela între, pe de o parte, showbizul neo-canțonetei napolitane și legăturile cu Camorra și, pe de altă parte, manelism și lumea interlopă românească. M-a introdus astfel pieziș în nucleul tezei, care se plasa în zona relațiilor sociale ale „marginalilor”. Atunci am perceput pentru prima dată maneaua ca expresie a unor raporturi de putere de tip medieval (mult înainte ca Dani Mocanu să o spună explicit, aproape teoretizând-o, în cântecele sale). Citeşte tot articolul
Cautare dupa "jurnal"
Lansare: „Zodia Cancerului. Jurnal 2012–2015“, de Radu Vancu
Editura Humanitas vă aşteaptă vineri, 9 iunie, ora 19.00, în Librăria Humanitas de la Cişmigiu, la lansarea tulburătorului volum confesiv „Zodia Cancerului. Jurnal 2012–2015“ de Radu Vancu. La eveniment vor participa, alături de autor, criticul literar Cosmin Ciotloş şi scriitorul Ioan Stanomir. Citeşte tot articolul
Despre „Jurnalul Nadejei Știrbey 1916-1919”, miercuri la Galeria Întâlnirilor
Miercuri, 5 aprilie 2017, de la ora 19.00, la Gallery (str. Leonida nr. 9-11, București) se va desfășura o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va fi prezentată cartea Nadejei Știrbey, Jurnal de prințesă 1916-1919. Invitat: dr. Oana Marinache.
Evenimentul are loc sub egida Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane și, totodată, face parte din seria de evenimente „De la Marele Răzbel la Marea Unire” inițiate anul acesta de Asociația Istoria Artei. Programul complet al evenimentelor poate fi citit la finalul acestui anunț.
Jurnalul prințesei Nadeja Bibescu Știrbey a fost scris în perioada 1916-1919, imediat după intrarea României în Război, evocând evenimente din Buftea, București, dar mai ales din perioada exilului la Iași.
Caietul cu însemnări în limba franceză a fost găsit în fondul familiei Știrbey de la Arhivele Naționale ale României și a fost tradus și editat de Oana Marinache și Elena Ciocoiu, fiind publicat în două ediții, în 2014 și 2015, în colecția „Carte de nu-mă-uita” a Editurii Istoria Artei.
Prințesa Nadeja Bibescu (1876-1955) a fost nepoata de bunic a domnitorului Gheorghe Bibescu (1842-1848). Crescută în Germania, Elveția și România, a fost căsătorită în 1895, la Geneva, cu vărul ei, prințul Barbu A. Ştirbey (1872-1946), cu care a avut patru fiice. Poetă, scriitoare, pictoriță amatoare, fotografă, prietenă a unor artiști și scriitori, prințesa Nadeja Știrbey își lasă amprenta asupra vieții culturale antebelice și interbelice.
Oana Marinache este istoric de artă doctor al Facultăţii de Istoria şi Teoria Artei din cadrul Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti. În 2013 a publicat lucrarea de licență, „Reședințele Știrbey din București și Buftea: arhitectura și decorația interioară” (Editura ACS). În 2014 a tradus și editat Nadeja Știrbey, Jurnal de prințesă 1916-1919 și a publicat monografia „Știrbey: reședințe, moșii, ctitorii” (Editura ACS), care a primit Premiul „G. Oprescu” al Academiei Române. Lucrarea de doctorat a apărut în două volume, primul intitulat „Familia Bibescu – Basarab Brâncoveanu: de la Craiova la Paris”, în 2015, la Centrul Cultural Palatele Brâncovenești de la Mogoșoaia, iar cel de-al doilea „Familia Bibescu – Basarab Brâncoveanu: între Paris și București” în toamna anului 2016, marcând și „Anul Cultural Martha Bibescu 130”. În prezent coordonează proiectul cultural „De la Marele Răzbel la Marea Unire: fapte de vitejie, consemnări, monumente” al Asociației Istoria Artei.
Prezentarea, sub forma unui atelier de lectură publică, face parte din proiectul cultural „De la Marele Răzbel la Marea Unire” co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.
Programul evenimentelor „De la Marele Răzbel la Marea Unire”
29 martie – Lansarea proiectului cultural. Evocare Radu R. Rosetti (Casa Rosetti, Str. Moxa nr. 5) 5 aprilie, ora 19:00 – Atelier de lectură. Prezentarea Jurnalului Nadejei Știrbey (Gallery, Str. Tunari nr. 20) 25 aprilie, ora 18.30 – Cum se vede Primul Război Mondial prin ochii unui arhitect din zilele noastre. Conferință (Muzeul Municipiului București, Palatul Suțu) 4 mai, ora 18.30 – Evocarea sculptorului Spiridon Georgescu (1887 – 1974). Atelier de bune practici: monumente de for public comemorative (Casa de cultură „Friedrich Schiller”, Str. Batiștei nr. 15) 24 iunie, ora 16:00 – Familia Bibescu – Basarab Brâncoveanu în timpul Primului Război Mondial. Conferință I, atelier de lectură publică (Centrul Cultural Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului, Mogoșoaia) 29 – 30 iunie – Mausoleele de la Mărăști și Mărășești. Conferință (Muzeul Național al Satului, Simpozionul „Petre Oprea” 1 iulie, ora 16.00 – Familia Bibescu – Basarab Brâncoveanu în Primul Război Mondial. Conferință II. Comemorare George Valentin Bibescu (1880 – 1941) și vizită la Monumentul Eroilor (Centrul Cultural Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului, Mogoșoaia)
Tururi ghidate 17 iunie, ora 11.00 Arcul de Triumf. Ultimul străjer al Capitalei (Băneasa) 18 iunie, ora 11.00 Leul și Monumentul Infanteristului (Cotroceni) 24 iunie, ora 11.00 Mormântul Eroului Necunoscut (O.N.C.E, Parcul Carol I) 25 iunie, ora 11.00 Cimitirul Ghencea Militar. 30 iunie, ora 11.00 Cimitirul Bellu Militar
19 octombrie, ora 18.30 Dumitru Mățăoanu și monumente comemorative din Jud. Argeș. Ateliere de bune practici: monumente de for public comemorative bucureștene. Atelier de lectură publică. Închiderea proiectului cultural (Casa de cultură „Friedrich Schiller”, Strada Batiștei nr. 15)
Ateliere de istorie pentru copii Februarie – iulie: vizite la muzee, proiecții
Mai multe amănunte actualizate pot fi citite pe parcursul proiectului pe blogul:marelerazbelmareaunire.
„De la Marele Răzbel la Marea Unire. Fapte de vitejie, consemnări, monumente” este un proiect co-finanțat de AFCN. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
Despre Asociația Istoria Artei
Asociația Istoria Artei a fost înfiinţată în 2011 cu scopul dezvoltării de programe educative non-formale culturale, de istorie şi istoria artei în vederea conştientizării valorilor cultural-artistice și a patrimoniului național și internațional.
Principalele activități organizate de-a lungul anilor sunt: ateliere, cursuri, conferinţe, expoziții, proiecții, tururi ghidate pietonale. În ianuarie 2012 Asociaţia a înființat propria editură pentru trasee urbane de arhitectură și materiale didactice de istoria arhitecturii pentru copii, a deschis în 2014 o serie „Arhitecți de neuitat” cu Louis Pierre Blanc, Edmond Van Saanen-Algi, Carol Benisch, Ernest Doneaud și o serie de memorialistică dedicată prințeselor Nadeja Știrbey și Elisa Brătianu. 2016 a marcat inaugurarea unei noi colecții intitulată „Familii istorice”, accentul punându-se pe patrimoniul arhitectural și funciar al unor reprezentanți de seamă ai protipendadei românești.
În 2015 a apărut un prim album tipărit, „Arhiva de arhitectură: 1830-1860”, conținând planuri și schițe de arhitectură, multe dintre ele prezentate publicului pentru prima dată. Cel de-al doilea album „Arhiva de arhitectură: 1860-1870” este disponibil în librarii din luna februarie 2017.
Asociația a derulat în ultimii 5 ani proiecte de anvergură, beneficiind de finanțări nerambursabile de la Ministerul Culturii, Ordinul Arhitecților din România, A.F.C.N., D.R.I., A.R.C.U.B. și P.M.B., precum și de la sponsori privați, având parteneri Arhivele Naționale ale României, Biblioteca Națională a României și importante muzee românești.
Jurnalul lui Jules Renard: „Un creier bine întreţinut nu oboseşte niciodată”
Sinceritatea e o monedă preţioasă de schimb. Valorează enorm, iar când o pierdem, făcând un schimb în defavoarea noastră, ne simţim de parcă am fi pierdut o avere. „Sinceritatea lui Jules Renard ţâşneşte aproape necontrolat, eul său are sensibilitatea unui jupuit de viu şi este într-adevăr haïssable în ochii celui care îl examinează”, scrie Modest Morariu în prefaţa Jurnalului scris de Jules Renard, autorul binecunoscutului Morcoveaţă. Citeşte tot articolul
O madlenă imaginară: Joan Didion şi necesitatea de a avea un jurnal
Întâlnire cu reputatul jurnalist, istoric și scriitor JEAN DES CARS
Jurnalul inedit al Irinei Procopiu, doamna de onoare a Reginei Maria, în discuţie la Bucureşti
„Cartea neliniştirii”, de Fernando Pessoa, e jurnalul unui geniu fără somn
2012. Cioburi – fragmente din „Jurnal fantasmatic (2010-2012)”
Cum l-a ajutat experiența de jurnalist pe Rudyard Kipling, autorul „Cărții Junglei”, să devină scriitor
Știați că Rudyard Kipling, autorul atât de cunoscutei Cartea Junglei, a scris, înainte de a se apuca de proză, zeci de texte de jurnalism? Nu avea mai mult de 16 ani, când, proaspăt întors în India natală din Londra - unde fusese trimis pentru studii și unde nu a petrecut o copilărie tocmai fericită, din pricina familiei adoptive care-l disprețuia -, Kipling s-a angajat ca reporter la ziarul Civil and Military Gazette. Citeşte tot articolul