Ana Dragu este jurnalistă, fondatoarea și președinta Asociației Autism Europa Bistrița. A înființat Centrul de Resurse și Referința în Autism „Micul Prinț” Bistrița și 2 Elefanți. Revistă despre autism, prima publicație periodică de această specialitate din România. În perioada 2001-2009 a lucrat în presa locală și centrală. A publicat peste 100 de articole despre autism, volumele de poezie Păpușa de ceară (2008), Păzitoarea (2012), Borderline (2017) și romanul autobiografic Mâini cuminți. Copilul meu autist (2015).

Borderline (Charmides, 2017) funcționează ca o cutie cu rezonanță magnetică în care, odată intrat, trebuie să reziști până la capăt unei experiențe-limită, ce analizează în viteză, fără să menajeze subiectul, punctele vulnerabile, cicatricile, zonele interzise. Textele din acest volum nu sunt doar un marker al unor strări extreme, devoratoare, a căror ardere e întreținută de o respirație anxioasă, ci și al unei maturități stilistice, Ana Dragu găsind, odată cu acest volum, dozajul potrivit și concentrația exactă a constructului său poetic. Ceea ce dă substanță discursului din Borderline este gesticulația nevrotică a versurilor, al căror marsupiu adăpostește un eu abuzat, ultragiat, acaparat de griji și de obligații și de la care se pretinde sau se așteaptă în permanență ceva. Aceștia sunt parametrii în care se instalează nevoia funciară de confesiune, de a exterioriza, oricât de sincopat sau eliptic, acele lucruri care marchează o suprasaturație emoțională, o identitate ieșită din țâțâni.

Nimic nu ar mai fi la fel

Nimic nu ar mai fi la fel
chiar dacă te-ai întoarce
golul din pat e acum ocupat
de câinele singurătății.

înalt
și extrem de greu de învins.

cele patru anotimpuri sunt: primăvara, vara, toamna și iarna.

Primăvara crește iarba, cresc
florile și se topește zăpada
lucrăm în grădină.

Vara afară este cald, mult soare,
ne îmbrăcăm în pantaloni scurți
avem vacanță.

Toamna se coc legumele și fructele,
cad frunze, bate vântul și plouă
începe școala.

Iarna e frig,
căldura se pierde prin mâini
ninge
copii se dau cu sania și vine Moș Crăciun.

Nimic nu ar mai fi la fel
chiar dacă te-ai întoarce

au învățat deja
să nu țipe, să nu vorbească peste adult. Să aștepte.
Să facă liniște.

din Borderline (Charmides, 2017)

 

(n. 1995) a absolvit Facultatea de Litere a Universității din București, iar acum își continuă studiile la Centrul de Excelență în Studiul Imaginii, în cadrul masteratului „Societate, Multimedia, Spectacol”. A publicat poezie și articole în reviste și antologii, a colaborat cu diferite publicații din țară, printre care și „Observator cultural”, „Timpul”, „Zona nouă” și „Alecart”. În prezent este redactor al revistei „Poesis internațional” și traduce literatură din engleză, franceză și spaniolă.


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *