Ovidiu Komlod (n. 1986, Râu Sadului) este heteronimul lui Laurențiu Malomfălean, cunoscut mai degrabă ca tânăr critic și redactor al unor reviste literare printre care și Echinox (între 2007 și 2010). A studiat la Cluj, fiind din 2014 doctor în filologie cu teza Imaginarul oniric hipermodern. Visul în literatura perioadei 1968-2001 și autor al volumului Nocturnalul „postmodern”. Când visele imaginează hiperindivizi cu onirografii, premiat în 2015 la Gala Tinerilor Scriitori de la București la secțiunea „Tânărul Critic al anului”. De asemenea, Ovidiu Komlod/Laurențiu Malomfălean este traducător din limba franceză și un mare pasionat de Georges Perec. A mai publicat poezie, proză, articole și cronică de carte în revistele Apostrof, Timpul, Tribuna, Poesis internațional, Observator cultural, Vatra, dar și pe site-ul bookaholic.ro. Volumul noapte-lumină reprezintă debutul său editorial ca poet și a fost finalizat în cadrul rezidenței FILIT în Iași (august 2016).

În noapte-lumină, cu dexteritatea, precizia și imaginația unui jucător profesionist de Sims, Komlod (re)contruiește spații familiare și figuri familiale cu care are niște socoteli neîncheiate, configurând un teren propice sondării sinelui și căutării identității. Invocarea recurentă a mamei, a tatălui, a originilor propriului nume, popularea spațiului cu detalii din copilărie și adolescență developează banda timpului, creează, de la un text la altul, impresia de autenticitate, de simulare post-factum a vieții, a unor lucruri trăite într-un trecut ce poate fi reconstituit în memorie. Scopul acestui demers este limpezirea contururilor, exorcizarea unor obsesii identitare, dar și împăcarea unor alter egouri, aspect ce transpare de altfel și din organizarea textelor la nivel ideatic și formal. Experiențele fundamentale, dragostea, maturizarea, traumele, fricile, frustrările, singurătatea, preaplinul existențial și tot conglomeratul de contradicții pe care poetul vrea să le transpună în scris sunt filtrate și formatate de mâna criticului. Ca și cum ar potrivi ghipsul pe membrele fracturate, Komlod așază poemele în pagină cu o atenție grafică deosebită, știind exact când să taie versurile, când să alterneze ironia și cinismul cu dispoziția ludică, jongleriile lingvistice sau momentele de melancolie. Traversată de o respirație sacadată, ritmată de numeroase trimiteri la ritualuri și practici religioase, în spatele cărora se poate ghici o răfuială cu tot ce înseamnă credință și a crede, poemele din noapte-lumină indică o conștiință poetică pe cât de calmă pe atât de febrilă și compulsivă, care somatizează orice mic eveniment din cotidian. Ca personajul din Léon: The Professional, care bea lapte și își scotea planta pe geam, la lumină, dar fiind în tot acest timp și un asasin plătit, Komlod ascunde, sub aparența de critic cuminte și calculat, o voce poetică de forță.

 

somatopsihoză

mi-ar fi de ajuns trupul unei bacterii
stomacul în care zace
mică și rea.

două secunde. cât un cutremur
coșmarul pământului vlăguit
să ne tot poarte prin cosmos
revolta inimii sale de fier.
nu mi-aș dori un astfel de trup
în stare să se trezească
la cea mai devastatoare emoție. nu

mai bine
prăbușit pe-o planetă infimă
atât de pustie încât să rămână la fel de pustie în
continuare

Anastasia Gavrilovici

(n. 1995) a absolvit Facultatea de Litere a Universității din București, iar acum își continuă studiile la Centrul de Excelență în Studiul Imaginii, în cadrul masteratului „Societate, Multimedia, Spectacol”. A publicat poezie și articole în reviste și antologii, a colaborat cu diferite publicații din țară, printre care și „Observator cultural”, „Timpul”, „Zona nouă” și „Alecart”. În prezent este redactor al revistei „Poesis internațional” și traduce literatură din engleză, franceză și spaniolă.


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *