Citesc o ştire surprinzătoare – oră de lectură obligatorie în şcoli începând cu toamna aceasta. Vreţi să-mi spuneţi că apune moda comentariilor literare învăţate de-a gata şi că se pune accentul pe lectură? Nu pot să cred!
Mai precis, treaba asta e făcută să combată analfabetismul funcţional – adică citim, intră pe o ureche, iese pe alta, afectează doar ochii, nu pricepem nimic. Clasic.
În clasele I-IV va exista săptămânal o oră de lectură unde copiii vor fi învăţaţi să citească şi să înţeleagă un text, pentru ca din clasa a V-a să fie introduse la fiecare materie secvenţe de lectură. Asta înseamnă că profesorii trebuie să-şi rezerve timp pentru a se asigura că elevii pricep ce citesc. Româna face, bineînţeles, excepţie, fiind rezervată o oră săptămânal pentru asta.
Sincer, mie teoretic mi se pare o idee foarte bună. Mi-e teamă însă de cine şi cum o va aplica. Ca să ne referim doar la română, vorbim de foarte multe ori de profesori slab pregătiţi, care nu pricep ei mare lucru din texte. Foarte curioasă sunt cum se va desfăşura o astfel de oră, sper că nu pe principiul “ce-a vrut poetul să zică aici”.
Am trecut cu oarecare oroare prin facultatea de litere. Pe cât de faini erau profesorii, pe atat de înspaimântătoare erau câteodată opţiunile şi părerile colegelor (colegi erau vreo 4. Din 2-300 de studenti). Ei bine, domnişoarele cu pricina, care în anul 4 de facultate nu citiseră nici măcar un singur scriitor contemporan şi încă învăţau la examene după cartea portocalie de comentarii din liceu, au ajuns, vai, profe de română.
Din păcate, comentariile literare se poartă înca în şcoli. La greu. Interpretarea liberă şi subiectivă e de multe ori exclusă iar la bac oricum nu se uită nimeni la cât eşti de creativ. Site-urile sunt pline de referate numai bune de dat profilor şi de comentarii bune de învăţat pe de rost.
E mult mai comod şi pentru profesori aşa. De ce să ne batem capul când putem dicta un comentariu? De aceea cred că, deşi iniţiativa cu ora de lectură este lăudabilă, problema e undeva mult mai profund.
Trebuie stimulată înţelegerea dar, în acelaşi timp, trebuie stimulate interpretarea, creativitatea şi, până la urmă, pasiunea pentru lectură. Pentru asta e nevoie însă de profesori pasionaţi. Şi aici iarăşi ajungem la marile probleme ale învăţământului, de la salarii la pregătirea profilor.
Din câte-mi aduc eu aminte de prin şcoală, pe vremea mea :)), aveam oră de lectură şi de dezvoltarea vorbirii în clasele I-IV, oră pentru care aveam temă pentru acasă de citit o poveste, mai mică sau mai mare, indicată de învăţătoare, iar în timpul orei ne punea pe fiecare să spunem ceva despre povestea respectivă…se începea practic o relatare a ei, cu cuvintele noastre, se mai divaga de la subiect şi se mai comentau diverse aspecte ipotetice, dar toată lumea lua cuvântul obligatoriu.
Nu ştiam că aceste ore au fost scoase până nu am auzit şi eu ştirea că se vor reintroduce.
În ce priveşte comentariile, din păcate nu cred că vom scăpa prea curând de acest stil…depinde mult şi de profesor, dar şi în timpul liceului meu, tot comentariile erau baza…nu era obligatoriu, cine se abătea de la comentariu, scria ce i-a trecut prin tărtăcuţă şi o făcea cât de cât bine, era apreciat, lua notă mare, dar cine nu voia să-şi bată tărtăcuţa, lua notă bună şi doar cu comentariile alea pe care eu nu prea aveam răbdare să le citesc, darămite să le învăţ :))
Serios? Eu n-am avut asa ceva. Ba chiar la orele “neimportante” faceam inevitabil matematica (mi-e teama ca asta sa nu fie si soarta orei asteia de lectura). Comentariile sunt boala grea, in generala aveam o profa care te punea sa reciti comentariul, te oprea in mijlocul frazei si punea pe altcineva sa continue. Horror. Bine ca in liceu am avut insa o profa care se enerva cumplit daca vedea vreo carte de comentarii in fata ochilor.
E foarte dificl sa impaci cerintele bacului, programa scolara cu intelegerea unui text, ba chiar si sa-i ceri copilului sa citeasca cu pasiune. 🙂 As vrea sa vad cum se desfasoara orele alea de lectura, pe bune.
E tare ciudat ca la scoala la care functionez a iesit bibliotecara la pensie si postul este blocat. Avem o biblioteca bine dotata insa copiii nu pot imprumuta carti. E obligatoriu sa faci ora de lectura ( si consider si eu ca e foarte importanta) insa nu e obligatoriu sa se poata debloca un post ca sa poata avea elevii posibilitatea de a imprumuta carti. Eu fac si asa un optional la clasa legat de lectura, insa am constatat in anul scolar trecut cat de greu este fara a avea acces la biblioteca. De unde sa ia elevii cartea indicata pentru lectura? Sa pui parintii in situatia de a cumpara obligatoriu carti? Cred ca se face economie unde nu trebuie.
Ce chestie! Foarte nasol ce spui tu. Ai perfecta dreptate, se face economie fix de unde nu trebuie. Plus ca si asa lectura nu face parte in general dintre pasiunile principale ale multor elevi, sa blochezi accesul la biblioteca e stupid. Ati incercat sa vorbiti cu directorul, cu inspectoratul?