Cautare dupa "Radu Paraschivescu"
Radu Paraschivescu citește din “Maimuţa carpatină” la Librăria Humanitas Cişmigiu
Anchetă despre provocările traducerii și publicării literaturii române în spațiul francez
Chiar acum o lună, între 15 și 18 martie, a avut loc, la Porte de Versailles, cea de-a 39-a ediție a Salonului de Carte de la Paris (Livre Paris). Accentul a căzut anul acesta pe un întreg continent, Europa, și nu pe o țară invitată, așa cum se proceda până acum - de bună seamă, un semnal și un mesaj importante în contextul alegerilor din mai. România a avut stand și a pregătit o mulțime de evenimente prin intermediul Institutului Cultural Român, instituția care s-a ocupat de prezența românească la Paris, întâlniri gândite în acord cu tematica propusă de organizatorii târgului - sloganul țării a fost „2019 – L’année de la Roumanie en Europe“ („2019 – Anul României în Europa“). Citeşte tot articolul
5 scriitori britanici şi o editoare londoneză stilizează traduceri în limba engleză din proza scurtă a tinerilor scriitori români. “Lidia Vianu’s Students Translate”, ediția a III-a / 16-21 aprilie 2018
În perioada 16-21 aprilie, la București are loc cea de a III-a ediție a Masterclass-ului de traducere literară: Lidia Vianu’s Students Translate. De această dată, în centrul atenției se află proza scurtă contemporană din România. Cinci scriitori britanici, însoțiți de o editoare londoneză, vor sosi la București pentru a lucra împreună cu studenții de la Universitatea din București, dar și de la alte universități din țară, pe traduceri din scrierile unor prozatori precum: Dan Lungu, Bogdan-Alexandru Stănescu, Lavinia Branişte, Marius Chivu sau Radu Paraschivescu. Citeşte tot articolul
Despre „Exit 45. Tragedie academică americană” cu Radu Jorgensen
Vă aşteptăm marţi, 13 iunie, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, la lansarea cărţii „Exit 45. Tragedie academică americană" de Radu Jörgensen, recent apărută la Editura Humanitas. Citeşte tot articolul
„«Îi urăsc, mă!»: O antologie a pamfletului: De la cronicarii munteni la Pamfil Şeicaru”, de Magda Răduţă (ed.) – fragment
În lunga sa istorie, începând cu satirele antice şi cu oratoria de tribună, pamfletul e, covârşitor, un discurs social al înfruntării: o probă a actualităţii, un denunţ al relei alcătuiri din lumea prezentului, un protest direct, public şi vehement. E născut din indignarea în faţa nedreptăţilor şi nu se dă înapoi de la nimic, riscând totul ca să le demaşte. Singur martor, şi încă neputincios, al iremediabilului dezastru, pamfletarul nu poate fi altfel decât atroce şi spumegat. El stă singur în „colţul adevărului“, neascultat de nimeni, şi cu atât mai vehement cu cât dezastrul e mai întins.
Magda Răduţă Citeşte tot articolul
„Exit 45. Tragedie academică americană”, de Radu Jörgensen – fragment
Exit 45 este un roman academic american. Acţiunea de secol XXI descoperă o Americă scindată între radicali și conservatori, între diferitele grupuri etnice, între intervenţioniști și pacifiști, între cei militanţi-cu-tot-dinadinsul și cei alergici-la-orice-idee-de-
Ateliere de discuție ARTLIT: Traduceri pe limba copiilor
Miercuri, 15 martie 2017, la ora 18.30, ARTLIT - Asociația Română a Traducătorilor Literari invită cititori, traducători și scriitori la o întâlnire la ceainăria Cărturești Verona, pentru o discuție despre traducerea literaturii pentru copii. Citeşte tot articolul
Programul Festivalului Internațional de Literatură și Traducere (FILIT), ediția a IV-a
Invitații Festivalului Internațional de Literatură și Traducere de la Iași (FILIT), ediția a IV-a
„Pascal desenează corăbii”, de Radu Niciporuc – fragment
Ce e nou în lumea cărții din România: câștigătorii concursului IDC, standul României la Sofia, premii, traduceri, noutăți editoriale
De la Dublinul fără ieșire la teatrul absurdului – condiția incapacității de la James Joyce la Eugen Ionesco
În ceea ce privește paradigma spațializării în literatura secolului al XX-lea, în ansamblul ei - implicit literatura modernă și postmodernă -, s-au constatat două fenomene radicale care au influențat evoluția acesteia: fie de încercare a înlăturării acestor spații prin ambiguizarea așa-numitelor „granițe” (fenomen remarcat ceva mai accentuat în postmodernismul de sorginte central-europeană), fie o influență concretă și acută asupra artei, profund influențată de spațiul în care se manifestă. De la pictură la sculptură, cinematografie și, cu precădere, literatură, operele unor scriitori precum Franz Kafka, Charles Baudelaire, Gabriel Garcia Marquez, William Faulkner sau Milan Kundera, doar ca să îi numesc pe câțiva, au „depins” - în mod categoric voit - de o anume localizare geografică. În timp, aceasta a servit nu doar ca spațiu pentru desfășurare în sensul propriu al termenului, ci, mai mult, ca o conjunctură de factură identitară, menită să ilustreze o anume relație existențială care se stabilește între condiția umană și „limitarea” geografică, raport în urma căruia spațialitatea ajunge să devină nu doar un dat al determinării, ci, în majoritatea cazurilor, să acapareze individul pe de-a-ntregul.
Eseu de Raul Săran