Bookaholic

Vacanțele nu s-au terminat odată cu vara, mai e septembrie, și la final de sezon e cel mai fain la mare! Nu tu aglomerație, nu tu prețuri nesimțite, apa e mai caldă, parcă și soarele mai blând. Voi ce cărţi luaţi cu voi când vă duceţi la plajă? Dacă nu v-ați făcut planuri de lectură pentru ultima tură de vacanță pe anul ăsta, noi am împachetat deja câteva geamantane cu cărţi pentru voi.

Simptomele vacanţitei: soare, dor de ducă, concentrarea tinzând spre 0, muzici, faze şi terase. Multă lume citeşte pe plajă, dar adevărul e că nu există un tipar de lecturi de plajă: alegi ceva ce-ţi place şi se potriveşte ocaziei… estivale. Sau nu. Cu toate acestea, dacă străbaţi la picior o plajă autohtonă, vei avea surpriza să ocheşti pe cerşafuri sau pe șezlonguri nu doar titluri de chick-lit şi crime-stories, ci şi unele destul „grele” pentru contextul de lectură relativ light. Dar nu citeşti Platon pe plajă decât dacă nu ai înţeles cât de igienic poate fi un roman poliţist sau un thriller uşurel la peste 30 de grade.

Gestul poate fi motivat cumva sociologic, dacă vreţi: snobilimea se manifestă şi la plajă, unde, la fel ca pe stradă şi în mall, trebuie să ieşi la rampă cu ce ai mai bun. Cu hainele de duminică sau cu lecturile serioase (şi aici, există ierarhii vizibile: de la cititorul sclifosit de sud-americani, dar din ăia hard, nu cheesy, până la vilegiaturistul care-şi cară la plajă eseurile lui Jean-Luc Nancy). E o formă de autolegitimare destul de comună, aveți dreptate, dar ea e încă valabilă într-o societate care a deprins de (relativ) puţină vreme limbajul şi strategiile publicitare, libertatea de exprimare și îndrăzneala de a fi original.

Aşadar, ce vedeţi pe plajă NU e ceea ce pare a fi: domnişoara care face topless lângă voi în costum de baie ciclamen nu citeşte cu adevărat Terry Eagleton, nici domnul cu burtă care moţăie cu Seneca alături, nici sosia lui Gava care subliniază cu roşu un Heidegger ferfeniţat. Sunt doar niște falsuri simpatice şi inofensive, dar care spun ceva despre obsesia imaginii, la noi şi aiurea.

Hai, mai bine fiţi oneşti, că-i mai sănătos! Pe plajă, în tren, la ştrand citeşti ficțiune. Povești, adică. Orice fel de ficțiune, după gust și/sau dispoziție. Și vara asta, după un Bookfest generos, aveţi de unde alege, oricât aţi fi de selectivi. Slavă Domnului, normalitatea, atât cât există ea la noi, se reflectă în abundenţa titlurilor şi în oferta de carte care mulțumește pe toată lumea. Să începem.

Nu ştiu dacă mai există urmași ai celebrelor romane Arlequins, dar, dacă vă plac romanele de dragoste, puteţi citi Clar de lună pe strada Nightingale, de Samantha Young sau cărțile lui Meredith Wild, Aventurile unei fete de la oraș și Legătură fragilă, ambele best-seller-uri New York Times și USA Today (apărute la Editura Trei, în Colecția Eroscop).

Fanii romanelor polițiste autohtone pot citi sau reciti Rodica Ojog-Brașoveanu (comparată adesea cu Agatha Christie), și mai multe titluri ale autoarei au fost reeditate, în ultima vreme, la Editura Nemira sau la Editura Litera. Sau puteți încerca câteva dintre thriller-urile străine (nu numai nordice) din care Editura Trei a făcut un brand: Un loc sub soare, de Lisa Marklund, Capcana Margrave, Lee Child, sau Obiecte ascuțite, de Gillian Flynn, care a stat și la baza serialului HBO cu același nume (acum pe micile ecrane).

Cărțile fantasy merg mai bine cu muntele (zic eu), dar și la mare vă poate lua… valul și puteți aluneca în atmosfera lor. Și, oho!, are balta pește, ca să zic așa: romanele lui Stephen King din seria Turnul întunecat (Nemira) sau cele două volume Crucea de foc din seria Outlander, de Diana Gabaldon (tot Nemira). Sau, pentru segmentul young teens, romanele lui Brandon Sanderson din seria Născuți din ceață, apărute la Editura Trei (titluri de același autor găsiți și la Editura Paladin). Foarte faine sunt și aparițiile recente din zona fantasy ale Editurii Paladin, care are și niște foarte necesare serii de autor China Miéville și Neil Gaiman (neapărat de citit!): seria Assasin’s Creed, de Oliver Bowden, Cavalerul, de Gene Wolfe sau seria Pământul sfărâmat, de N. K. Jemisin.

Și la capitolul ficțiune (românească și străină) aveți de unde alege. Dintre cele românești, dacă aș fi în locul vostru, eu aș lua în geantă următoarele titluri: volumul de povestiri Matriarhat al Cristinei Andrei și o foarte interesantă ego-ficțiune semnată de Raluca Nagy, Un cal într-o mare de lebede (ambele din noua colectie de ficțiune românească „n’autor” de la Editura Nemira), Rămas-bun, de Radu Părpăuță sau Ierbar, de Andrei Dosa (ambele de la Polirom), Mandarina mult (și pe bună dreptate!) premiată a lui Răzvan Petrescu (Editura Curtea Veche), dar și ediția a II-a revizuită a Povestirilor mici și mijlocii semnate de supercvartetul Cosmin Manolache, Călin Torsan, Sorin Stoica și Ciprian Voicilă (Editura Curtea Veche).

Din ficțiunea străină e greu de ales, fiindcă sunt muuuulte, dar o să risc, totuși: Olga Tokarczuk, Rătăcitorii, dar și Călătoria oamenilor Cărții (care acum e și în ediție de buzunar la Polirom!) și superbul roman al lui Ivo Andric, autor de Nobel, pentru cine nu știe, E un pod pe Drina (tradus de Gellu Naum și Ioana G. Seber și reeditat acum la Polirom). Apoi Marguerite Yourcenar, Obolul visului. Poveste albastră, povestirile prozatorului israelian Etgar Keret, Și, deodată, cineva bate la ușă sau romanul Pădurea întunecată, de Nicole Krauss (toate apărute la Humanitas, în colecția Raftul Denisei). Și, deși nu sunt neapărat fresh new entries pe piața editorială, aș alege și două cărți foarte faine de la Univers: Oameni de porumb, de Miguel Angel Asturias (Colecția „Romanul Secolului XX”) și un foarte emoționant roman autobiografic norvegian, Darurile mamei, de Cecilie Enger (Colecția „Romanul Secolului XXI”). De la tânăra (dar ambițioasa!) editură Black Button Books neapărat Sufocare, volumul de povestiri semnat de Junot Diaz, iar de la Vellant, splendidul volum de povestiri (luuuungi, deci mai curând niște nuvele așa) Femei cu bărbați, de Richard Ford.

Sigur ca ar mai fi loc de încă două duzini de cărți, dar vara e pe sfârșite (am zis-o, ei, da!). Și, ca s-o spun pe-aia dreaptă, cred că nici n-aveți valize atât de încăpătoare…

Sursa foto imagine principală.