Tag: editura polirom

„Avalon. Secretele emigranţilor fericiţi”, de Bogdan Suceavă – fragment

În august 1996, un tânăr matematician român aşteaptă pe aeroportul din Otopeni să înceapă lunga călătorie spre o nouă viaţă. A fost admis la doctorat la Michigan State University, unde urmează să lucreze cu unul dintre cei mai buni geometri din lume, după care se va întoarce în România şi va încerca să profite de avantajul experienţei sale. Acesta e planul, dar, cum se întâmplă de multe ori, viaţa lui îşi va schimba cursul pe nesimţite. Urmează examene ce par imposibile, zile şi nopţi de studiu, prea multă cafea, adaptarea la o altfel de societate, interacţiunea cu românii şi străinii din campus, dar şi un punct de cotitură privind viitorul, odată cu naşterea primului copil în America. Citeşte tot articolul


Lansare de carte „Ramas-bun” de Radu Parpauta

Joi, 18 octombrie, de la ora 17.00, la Libraria „Orest Tafrali” (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi, corp A, parter), va avea loc lansarea volumului Ramas-bun de Radu Parpauta, aparut in colectia „Ego-Proza” a Editurii Polirom. Invitati, alaturi de autor: Doris Mironescu Bogdan Cretu Moderatoare: Mihaela Raileanu Citeşte tot articolul

Cătălin Pavel despre Chihlimbar la Alba Iulia, Cluj și Iași

Vineri, 12 octombrie, la ora 17.30, la Librăria Humanitas Alba Iulia (Bulevardul 1 Decembrie 1918), Cătălin Pavel va citi fragmente din cel mai recent roman al său, Chihlimbar, apărut în colecția „Ego. Proză” a Editurii Polirom, și în ediție digitală. Invitată, alături de autor: Diana Câmpan Luni, 15 octombrie, la ora 18.00, la Book Corner Librarium Cluj (Bdul Eroilor nr. 15), autorul își va întîlni cititorii, alături de Ruxandra Cesereanu. Miercuri, 17 octombrie, începînd cu ora 17.30, Cătălin Pavel este invitatul Clubului de lectură „Alecart”, la Cafeneaua Meru din Iași (Casa Conachi, Bdul Carol I nr.3). Vor vorbi, alături de autor: Amalia Carciuc, Alina Vițel Invitat special: Bogdan Crețu Va modera: Nicoleta Munteanu Citeşte tot articolul

Daniel Daianu despre volumul ”Bancile centrale, criza si postcriza” la Academia de Studii Economice din Bucuresti

Luni, 15 octombrie, la ora 12.00, in Aula Academiei de Studii Economice (ASE) din Bucuresti, va avea loc o dezbatere pornind de la volumul Bancile centrale, criza si postcriza. Romania si Uniunea Europeana incotro?, de Daniel Daianu, aparut de curind la Editura Polirom. Vor vorbi, alaturi de autor: Acad. Aurel Iancu Prof. dr. Aura Socol Prof. dr. Cristian Paun Dr. Andrei Mocearov, profesor asociat la ASE Bucuresti Invitat special: prof. univ. dr. Nicolae Istudor, rectorul ASE Bucuresti Moderator: Monica Ghiurco, realizator TV Citeşte tot articolul

Conferinţă susţinută de Andrei Oişteanu la Cluj

Miercuri, 10 octombrie, ora 11.00, în cadrul Întîlnirilor Internaţionale de la Cluj, în foaierul de la etajul al doilea al Teatrului Naţional, va avea loc conferinţa „Teatrul, literatura, sexualitatea şi narcoticele în cultura română”, susţinută de Andrei Oişteanu, binecunoscutul istoric al religiilor şi mentalităţilor, etnolog şi antropolog. Citeşte tot articolul

Doina Jela despre ”Efectul fluturelui”

Marţi, 9 octombrie, ora 18.00, la Clubul Ţăranului (Kiseleff 3, Bucureşti), va avea loc o dezbatere cu tema „Istoria ca fabrică de adevăruri? De la Cooperativa Gusti la Planeta Gusti și înapoi”, pornind de la romanul ”Efectul fluturelui”, de Doina Jela. Citeşte tot articolul

Nadia Murad, autoarea volumului ”Eu voi fi ultima”, laureată a Premiului Nobel pentru Pace 2018

Nadia Murad, autoarea volumului Eu voi fi ultima. Povestea captivităţii mele şi lupta mea împotriva Statului Islamic (Polirom, 2018) – scris în colaborare cu jurnalista Jenna Krajeski, cuvînt-înainte de Amal Cooney – , este unul dintre cei doi laureați ai Premiului Nobel pentru Pace 2018. Nadia Murad a mai primit Václav Havel Human Rights Prize şi Sakharov Prize şi este primul Ambasador ONU al Bunăvoinţei pentru demnitatea supravieţuitorilor traficului de fiinţe umane. Cel de-al doilea laureat este medicul congolez Denis Mukwege. Mai multe detalii, aici. Nadia Murad s-a născut şi a crescut în Kocho, un sat de fermieri şi păstori yazidiţi din nordul Irakului. Pe 15 august 2014, cînd Nadia avea doar 21 de ani, viaţa tihnită din satul natal a luat sfîrşit odată ce acesta a fost ocupat de ISIS. Bărbaţii care au refuzat să se convertească la islam au fost executaţi, trupurile lor fiind aruncate în gropi comune, iar Nadia, alături de celelalte tinere, a fost dusă la Mosul şi vîndută ca sclavă. A fost ţinută în captivitate, bătută şi violată în repetate rînduri, pînă cînd, ca printr-o minune, a reuşit să evadeze, găsind adăpost în casa unei familii de musulmani sunniţi. Volumul Eu voi fi ultima. Povestea captivităţii mele şi lupta mea împotriva Statului Islamic, apărut la Editura Polirom (traducere de Irina-Marina Borţoi, disponibil și în ediție digitală), este un apel la acţiune împotriva brutalităţii Statului Islamic, povestea celui care îşi doreşte să supravieţuiască şi o scrisoare de dragoste către o ţară pierdută, o comunitate fragilă şi o familie destrămată de război. „De cînd o cunosc, Nadia nu doar că s-a făcut auzită, ci a devenit glasul fiecărui yazidit căzut victimă genocidului, al fiecărei femei abuzate, al fiecărui refugiat abandonat. Cei care au crezut că prin cruzimea lor o pot reduce la tăcere s-au înşelat. Spiritul Nadiei Murad nu este frînt, iar vocea ei nu va fi înăbuşită. Dimpotrivă, în paginile de faţă glasul ei este mai puternic ca oricînd.” (Amal Clooney) „Povestea curajoasă a Nadiei Murad este o lectură esenţială care dă fiori. Oricine vrea să înţeleagă aşa-zisul Stat Islamic ar trebui să citească Eu voi fi ultima.” (The Economist) „Murad ne face să întrevedem atrocităţile care i-au distrus familia şi aproape au exterminat fragila ei comunitate. Memoriile ei curajoase sînt un pas important către tragerea la răspundere a celor care au comis aceste crime oribile.” (The Washington Post) „Aceste memorii tulburătoare relatează experienţele prin care a trecut Nadia Murad şi ridică întrebări privind complicitatea martorilor care au acceptat tacit suferinţele celorlalţi.” (The New Yorker) „Un volum devastator, dar care inspiră şi îndeamnă urgent la acţiune.” (Kirkus Reviews) Nadia Murad (n. 1993) este activistă pentru drepturile omului. A primit Václav Havel Human Rights Prize şi Sakharov Prize şi este primul Ambasador ONU al Bunăvoinţei pentru demnitatea supravieţuitorilor traficului de fiinţe umane. În 2016 a fost nominalizată la Premiul Nobel pentru Pace. Împreună cu Yazda, o organizaţie pentru drepturile yazidiţilor, depune în prezent toate eforturile pentru a aduce Statul Islamic în faţa Curţii Penale Internaţionale sub acuzaţia de genocid şi crime împotriva umanităţii. Pentru mai multe detalii, vizitaţi nadiamurad.org. Jenna Krajeski este jurnalistă, corespondentă din Istanbul. În 2010 şi 2011 a locuit la Cairo, unde a fost editor şi reporter pentru versiunea în engleză a ziarului egiptean Al-Masry Al-Youm (apoi Egypt Independent). În ultimii ani şi-a îndreptat atenţia către minorităţile kurde din Turcia şi Irak. A scris articole pentru The New Yorker, Slate, The Atlantic, The Nation, The New Republic. Amal Clooney practică avocatura la Londra şi este specializată în drept internaţional şi în drepturile omului. De asemenea, este lector asociat la Columbia Law School. Este consilierul legal al Nadiei Murad şi al altor femei yazidite care au fost înrobite sexual de ISIS în Irak şi Siria şi lucrează pentru a se asigura că responsabilii pentru crimele comise de ISIS sînt aduşi în faţa tribunalelor naţionale şi internaţionale.

Romanul ”Miruna, o poveste”, de Bogdan Suceavă, tradus în farsi

”Miruna, o poveste”, romanul lui Bogdan Suceavă publicat la Editura Polirom în 2017 (în colecţia „Top 10+”), va apărea la editura iraniană Hanooz, în traducerea lui Babak Mazloumi. Distins cu Premiul pentru Proză al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, romanul ”Miruna, o poveste” a mai fost publicat în engleză (Twisted Spoon, 2014, traducere de Alistair Ian Blyth), italiană (Atmosfere Libri, 2015, traducere de Roberto Merlo) și slovenă (Editura Modrijan, traducere de Aleš Mustar). Citeşte tot articolul


Lansare de carte „Ultima dorință. Comédii”

Joi, 13 septembrie, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bulevardul Regina Elisabeta 38, Bucureşti), va avea loc lansarea volumului ”Ultima dorinţă. Comédii”, de Radu F. Alexandru, apărut de curînd la Editura Polirom. Vor vorbi, alături de autor:

Sanda Vișan Alex. Ștefănescu George Mihăiță

Va modera: George Onofrei

„Îi cunosc bine pe toţi care se bălăcesc în burta caşalotului în care trăim. Pe cei de azi şi pe cei de ieri: preşedinţi, prim-miniştri, înalţi demnitari – leadership-ul, cum i se spune acum. Au făcut şi continuă să facă tot ce este în puterile lor ca lucrurile să rămînă pe pămîntul ăsta aşa cum sunt de cînd e lumea. Nu le-a fost uşor: mai tot timpul au fost tentative ale unora şi ale altora să ne destabilizeze, să ne colonizeze, să ne facă să ne mişcăm în rînd cu ceilalţi. Nu au reuşit şi nu vor reuşi în veci. Pentru că mereu şi mereu se ridică un «nou val» de români verzi care îşi iubesc ţara şi duc mai departe lupta de rezistenţă.” (Radu F. Alexandru)

„Scriitor, dramaturg, scenarist, eseist, dar şi om politic angajat în apărarea valorilor demnităţii umane, Radu F. Alexandru este astăzi şi cel mai răsfăţat dramaturg al scenelor bucureştene. Piesele lui, viu aplaudate, fac săli pline. Plac în egală măsură publicului şi criticii, performanţă rară, pentru că, de regulă, criteriile celor două tabere nu se prea întîlnesc.” (Manuela Cernat)

„Nu avem mulţi dramaturgi care să-şi fi însuşit atît de bine limbajul acestui dificil gen artistic. Radu F. Alexandru îl cunoaşte ca pe o limbă maternă, astfel încît se şi joacă folosindu-l. Răsturnările de situaţie, paradoxurile, umorul de idei, dizolvarea neaşteptată a frivolităţii în tragism şi depăşirea disperării prin amuzament, toate aceste manifestări ale unei mobilităţi intelectuale ieşite din comun fac ca piesele de teatru să fie imprevizibile şi captivante. Nu întîmplător, după ce urmăresc un spectacol care are la bază un text de Radu F. Alexandru, îi aplaud pe actori, îl aplaud pe regizor, dar vreau neapărat să-l aplaud şi pe dramaturg.” (Alex. Ştefănescu)

„Cele cinci piese din «Ultima dorinţă» alcătuiesc deopotrivă un volum puternic şi tulburător de literatură, care abordează cu umor amărui crizele omului contemporan, şi o ofertă de repertoriu de nerefuzat pentru scenele noastre. Arta lui Radu F. Alexandru de a vedea universalul în spatele deambulărilor clipei prezente mi se pare magistrală, venind direct din marea tradiţie caragialiană.” (Răzvan Voncu)

Radu F. Alexandru s-a născut pe 12 iulie 1943 la Bucureşti. A absolvit Facultatea de Matematică (1965) şi Facultatea de Filozofie (1974), Universitatea din Bucureşti, şi un curs postuniversitar de regie de teatru la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” (1983). Este doctor în comunicare audiovizuală, dramaturg, scenarist, prozator, publicist. A fost profesor asociat la UNATC. Senator în legislaturile 1996-2000, 2000-2004, 2008-2012. Membru al Uniunii Scriitorilor din România, preşedintele Filialei de Dramaturgie. A debutat în 1971 cu volumul de proză ”Cu faţa spre ceilalţi”. Volume de teatru: ”Buna zi de mîine” (1981), ”Mlaştina” (1992), ”Nimic despre Hamlet” (1995), ”Poveste despre tatăl meu” (2006), ”Tsunami” (2008). Spectacole de teatru, jucate pe scenele teatrelor din Bucureşti (TNB, Bulandra, Teatrul Mic, Nottara, TES) şi din ţară: Dilema, Dinu, Saltimbancii, Mansarda, Iubiri, O şansă pentru fiecare, Omul care face minuni, Privind în jur cu ochi fără lumină, Nimic despre Hamlet, Domnul Sisif, Poveste despre tatăl meu, La vita e bella, Luminiţa, de la capătul tunelului. Scenarii de film: ”La capătul liniei” (1981), ”Punct. şi de la capăt” (1986), ”Omul zilei” (1997), ”Damen-Tango” (2004), ”Second hand” (2005). I s-au decernat numeroase premii şi distincţii pentru dramaturgie, scenariu de film şi publicistică în ţară şi în străinătate.