Tag: Philip O Ceallaigh

Festivalului Internațional de Literatură și Lectură (FILL). Ediția Proză Scurtă

Între 23-25 septembrie 2016, va avea loc la Bistrița prima ediție a Festivalului Internațional de Literatură și Lectură (FILL). Ediția Proză Scurtă. Avînd la bază proiectul Cui îi e frică de literatură?, festivalul își propune să dezvolte o relație dinamică între cititori și scriitori prin evenimente care pun cititorul pe o poziție de forță. În acest sens, proza scurtă, unul dintre genurile care au cunoscut cea mai spectaculoasă revenire în literatura română a ultimilor ani, poate fi una dintre cele mai eficiente modalități de a cîștiga cititorii tineri de partea literaturii române actuale. Citeşte tot articolul

Feedback pentru scriitorii debutanți

Mai demult, cenaclul era formula în care tânărul scriitor cunoștea oameni mânați în aceeași luptă, primea reacția lor la scrierile lui, sub aripa unui mentor, mare scriitor. Apropierea lui îl inspira, comunitatea îl mobiliza – sunt lucruri care s-au păstrat și în unele întâlniri de scriere creativă de azi. Citeşte tot articolul

Discuția secretă a devenit festival. La Arad

Nu știam nimic despre Arad, nu fusesem niciodată acolo. Era, pentru mine, unul dintre orașele care nu-mi stîrniseră prin nimic imaginația, de care nu atașasem nicio fantezie. Am întrezărit cîte ceva din el de curînd la Discuția secretă și îmi vine să scriu o carte, nu cîteva rînduri despre un oraș și niște scriitori care s-au adunat acolo.  Citeşte tot articolul


Trenul amintirilor: ”Prima dată”, ultimul volum al seriei, coordonat de Laura Albulescu și Andra Matzal

Am tot auzit vorbindu-se despre colecția Prima dată de la Editura Art și am tot văzut cărțile pe rafturile librăriilor. Ba chiar am și cumpărat câteva volume (Primii mei blugi, Primul meu fum și Primul meu porno) cadou pentru câțiva prieteni. Însă acum a fost prima dată (puțin amuzant, nu?) când am citit un volum din această colecție. Și, nu știu cum s-a întâmplat, dar am ajuns direct la ultimul volum publicat. O întâmplare pe care o numesc acum fericită pentru că mi-a deschis apetitul pentru colecția Prima dată - care a luat și premiul pentru cea mai bună colecție la Gala Bun de Tipar în 2012 - așa cum mă îndoiesc că ar fi făcut-o unul dintre celelalte volume.  Citeşte tot articolul

Scriitori despre Roșia Montană: Cecilia Ștefănescu, Florin Iaru, Philip Ó Ceallaigh, Vasile Ernu

De câteva zile, în fiecare seară se adună în Piața Universității un grup mare de oameni care protestează împotriva proiectului minier de la Roșia Montană. Oricât de mult se încearcă pe diverse canale media minimizarea sau discreditarea protestului, chestiunea e una care ne privește pe toți, fie că ne referim la un potențial dezastru ecologic, fie la niște legi date preferențial, fie la promovarea agresivă pe bani foarte mulți care duce la distorsionarea percepției asupra faptelor. Pentru că nu cred că putem fi indiferenți față de ceea ce se întâmplă, i-am întrebat pe câțiva dintre scriitorii pe care i-am văzut în Piață - Cecilia Ștefănescu, Florin Iaru, Philip Ó Ceallaigh și Vasile Ernu, ce i-a adus acolo.

Citeşte tot articolul


Săptămâna aceasta punem ”Carte peste Carte” pentru o bibliotecă

”Carte peste Carte”, un eveniment anual de strângere de cărți, prin donații, pentru instituţiile defavorizate din punct de vedere al fondului de carte, a ajuns la cea de-a 4-a ediție și are loc între 26 august și 1 septembrie, La un ceai (strada Luigi Cazzavillan, nr. 25).

Orice bookaholic știe cât de rău i-a fost când nu a avut suficienți bani pentru a-și cumpăra cărți și a apelat la vreo instituție publică pentru a și le împrumuta; și, cum știm cu toții, nici acolo nu poți găsi chiar ce vrei. Așa că ideea proiectului ”Carte peste Carte” este una firească și vine o dată cu normalitatea într-un spațiu civilizat: într-ajutorarea instituțiilor care au nevoie de cărți, fără a arăta cu degetul și a se lamenta Vai, dar cine e de vină?. Citeşte tot articolul


3 cărți cu care adormi sau te trezești râzând

Îmi plac și nu-mi plac serile când ajung praf acasă și tot ce (mai) vreau e să sar într-un film sau într-o carte, cu un pahar de vin și un pic de lumină: de la monitor sau veioză. Nu-mi plac pentru că nu sunt un fan al orelor lungi de muncă, cred sincer că viața e în altă parte. Și totuși îmi plac pentru că mă aduc în starea perfectă de evadare în cu totul altceva decât ce mi s-a întâmplat peste zi. Dacă nu ar fi fost aceste zile, nu mi s-ar fi întâmplat două seri și o dimineață despre care îmi place să povestesc. Citeşte tot articolul