Tag: premiul nobel pentru literatura

Cronica unui premiu amânat

Vestea că Premiul Nobel pentru literatură nu va fi acordat anul acesta a luat lumea literară internațională prin surprindere. Nici în presa de la noi, nici la case mai mari, nu s-a scris despre scandalul care macină încă de anul trecut Academia Suedeză, organizația care acordă anual premiul pentru literatură al Fundației Nobel. Acesta a izbucnit după ce ziarul Dagens Nyheter a publicat în noiembrie 2017 mărturiile a 18 femei care îl acuzau pe Jean-Claude Arnauld, soțul Katarinei Frostenson, scriitoare și membră a Academiei, de hărțuire și abuzuri sexuale. Faptele s-ar fi petrecut de-a lungul a 20 de ani și de multe ori în proprietăți deținute de Academia Suedeză. La aceste acuzații s-a adăugat și cea de conflict de interese, spațiul de expoziții și lecturi publice deținut de cei doi soți, Forum, în care s-ar fi petrecut multe dintre fapte, fiind finanțat direct din fondurile organizației. Citeşte tot articolul


Gao Xingjian: „Literatura ne ajută să trezim conștiința” (interviu)

Gao Xingjian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 2000, este un scriitor foarte puțin cunoscut la noi. Și asta pentru că, până de curând, nimic din opera sa nu fusese tradus în limba română - acum avem două volume, unul de proză scurtă (O undiță pentru bunicul meu, Editura Polirom, traducere din limba chineză și note de Irina Ivașcu) și unul de eseuri (Literatură şi libertateEditura Muzeelor literare, traducere din limba chineză şi note de Irina Ivaşcu, prefaţă de Noël Dutrait, tradusă din limba franceză de Monica Salvan, cu un cuvînt înainte de Liu Zaifu), ambele extraordinare, amândouă apărute chiar înainte de venirea acestuia în România, la cea de-a V-a ediție a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere de la Iași (FILIT).  Citeşte tot articolul


Interviu cu scriitorul Mircea Cărtărescu, realizat de Luca Dragu, elev în clasa a IX-a, la FILTM V

Prin intermediul organizatorilor Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara „La Vest de Est / La Est de Vest” (FILTM), a ajuns la noi un interviu cu Mircea Cărtărescu, realizat de Luca Dragu, elev în clasa a IX-a la Liceul Teoretic „Nikolaus Lenau” din Timișoara și frontman în ALL Friends Band. Pe lângă muzică, Luca joacă în piese de teatru, iar cealaltă mare pasiune a sa este literatura - îi place să citească și să abordeze autori contemporani. De aceea, la cea de-a V-a ediție a FILTM, care a avut loc între 25 și 28 octombrie 2016, și-a dorit să stea de vorbă cu scriitorul Mircea Cărtărescu, care chiar nu mai are nevoie de nicio prezentare.

Nouă ni s-a părut simpatică și interesantă conversația, așa că am decis să o publicăm. Lectură plăcută! Citeşte tot articolul


Despre forţa memoriei şi magia cuvintelor în „Leagănul respiraţiei”, de Herta Müller

Scriu rareori despre cărţi cu un entuziasm peste măsură. Inevitabil, o cronică după reguli bine împământenite va cere de la tine o doză obligatorie de obiectivitate. O pierd voit atunci când o carte continuă să mă entuziasmeze chiar şi la distanţă de săptămâni, chiar şi după ce am pus-o înapoi în raft, la finalul mai multor luni în care i-am schimbat doar locul pe birou. N-aş putea să scriu niciodată la fel despre toate cărţile. Aşa cum fiecare carte importantă ne schimbă în mod diferit, tot aşa nici eu n-aş reuşi vreodată să mă detaşez într-atât de tare încât să mă prefac, de dragul artei, că am rămas aceeaşi. Citeşte tot articolul


Anchetă: 18 scriitori români despre Premiul Nobel pentru Literatură 2016

Joi, 13 octombrie, s-a anunțat laureatul Premiului Nobel pentru Literatură 2016. Așa cum povesteam și ieri, printre altele, la Radio România Cultural, în emisiunea Adelei Greceanu, Timpul prezent în literatură (unde am fost invitată alături de criticul literar Luminița Corneanu), rostirea numelui câștigătorului de anul acesta mi-a blocat degetele pe tastatură. Nu pentru că nu-mi place Bob Dylan, poezia ori muzica sa (au contraire), ci pur și simplu pentru că am fost surprinsă, m-aș fi așteptat la absolut orice - în afară de asta. Cred că înțeleg statement-ul Academiei Suedeze, dar, în cazul acesta, cred și că trebuie, cumva, redefinite noțiuni precum operă literară și, de ce nu?, literatură. E posibil să nu mai putem opera cu aceleași concepte precum am făcut-o până astăzi. Ori, poate, să redefinim Nobelul pentru Literatură, așteptările pe care le avem când ne gândim la un astfel de premiu. Altfel, mesajul politic și social transmis mi se pare fabulos.  Citeşte tot articolul


Bob Dylan – Premiul Nobel pentru Literatură 2016

An de an, discuțiile în jurul Nobelului pentru Literatură se intensifică atunci când se apropie acordarea premiului, atât în mass media locală și internațională, cât și pe rețelele de socializare. Am văzut atâtea pariuri și prognosticuri zilele acestea, cu atâtea argumente și simpatii, încât nu-mi doream decât să vină odată ziua în care se va afla câștigătorul. Ceea ce, în cele din urmă, s-a și întâmplat. Citeşte tot articolul

Despre Lucreţia Borgia în romanul „Fiica papei“ de Dario Fo, laureat al Premiului Nobel pentru literatură

Editura Humanitas Fiction vă aşteaptă marţi, 27 septembrie, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (Bld.Regina Elisabeta nr.38),  pentru o seară dedicată scriitorului italian Dario Fo, laureat al Premiului Nobel pentru literatură, şi celebrului său roman Fiica papei în care face dreptate uneia dintre cele mai controversate figuri ale istorie, Lucrezia Borgia. Citeşte tot articolul

Listă de bookaholic: 5 cărți despre război

Centenarul Primului Război Mondial (în 2014 s-au împlinit o sută de ani de la începerea primului mare conflict al umanității) a însemnat, pe lângă comemorări, și numeroase cărți noi (de ficțiune, dar și istorice) care au adus în atenția publicului războiul cu toate atrocitățile sale, dar și o perspectivă nouă, mult mai umană, a ceea ce înseamnă un astfel de conflict. Încercând să înțeleagă cum și de ce scriitorii nu s-au mai axat pe evenimentele majore, pe tactici militare sau pe stabilirea unor cronologii faptice seci, ci s-au îndreptat către o perspectivă umană a războiului în care importanți erau oamenii, cu sentimentele și trăirile lor (trăirile reale – frică, frig, foame, disperare; nu trăirile din cărțile de istorie și manifeste – eroism, curaj, patriotism, ură). Citeşte tot articolul

Svetlana Alexievici – Premiul Nobel pentru Literatură 2015

Ca în fiecare an, în ziua anunțării Premiului Nobel pentru Literatură stăm cu ochii pe live webcast-ul site-ului oficial și ni se lungesc urechile când laureatul este anunțat. Presa fierbe, iar pariurile curg în stânga și-n dreapta - la noi, acestea au început abia ieri pe conturile de socializare, unde scriitori români cunoscuți au pariat ba pe Murakami, ba pe Kadare sau Oz, Roth sau Cărtărescu ș.a.m.d. Citeşte tot articolul

155 de ani de la nașterea Selmei Lagerlöf (Doodle, clipuri, cărți gratuite, povești despre scriitoare)

Pe 20 noiembrie 1858 se năștea scriitoarea suedeză Selma Lagerlöf, cea care avea să fie prima femeie care a primit Premiul Nobel pentru Literatură (în 1909) și care urma să devină, cinci ani după primirea acestei distincții literare, și prima femeie care a fost membră a Academiei Suedeze. Google sărbătorește cei 155 de ani de la nașterea autoarei așa cum ne-a obișnuit să marcheze evenimentele importante la nivel global: printr-un doodle fantezist, pastelat, naiv, care te duce cu gândul la scrierile pentru copii ale Selmei Lagerlöf. Citeşte tot articolul

15 povestiri de Alice Munro pe care le puteți citi online gratuit (+ un bonus)

După anunțarea câștigătorului Premiului Nobel pentru Literatură, în fiecare an începe o (justificată) isterie: presa internațională dedică zeci de articole câștigătorului, polemicile apar (mai bine câștiga X sau Y, nu îl merită, cine este, mă, ăsta/ asta? etc.), editurile de pretutindeni se grăbesc să traducă mai multe cărți de-ale autorului respectiv sau să le scoată pe cele anterioare într-o nouă ediție, iar prețurile pentru citirea Nobelului cresc considerabil.  Citeşte tot articolul

Jazz, de Toni Morrison

Nu mai citisem Toni Morrison din facultate, de la un curs de literatură americană. Nu-i dusesem lipsa, literatura afro-americană nu face parte dintre favoritele mele, din varii motive, printre care și faptul că secolul 20 a fost inundat cu povești despre realitatea "celuilalt", alteritatea neagră care și-a găsit vocea și care a strigat și a tot strigat în toate domeniile și pe toate planurile, până când glasul i s-a risipit printre vocile uniforme ale altor oameni. Citeşte tot articolul

Farmecul uitat al cărţilor clasice. „Casa Buddenbrook” de Thomas Mann

Recunosc că nu aş fi ajuns la Casa Buddenbrook dacă Thomas Mann nu m-ar fi cucerit cu Muntele vrăjit, dar e o lectură pe care nu am regretat-o, căci, deşi dimensiunea cărţii poate fi descurajantă, stilul zvelt şi dezinvolt al autorului a făcut ca cele peste 500 de pagini să fie parcurse fără nici o dificultate, iar delicateţea cu care Mann îşi construieşte fiecare detaliu şi subtilitatea prin care le conferă personajelor sale un destin implacabil, făcându-şi cititorul să spere totuşi că salvarea e posibilă, chiar şi într-un ultim, izbăvitor ceas, ridică romanul de debut al lui Mann cu mult peste o simplă frescă a burgheziei de secol XIX. Citeşte tot articolul