Tag: psihanaliza

Perspective feline, perspective canine – #6: Daniela Luca

De la Colț Alb al lui Jack London la Fram, ursul polar al lui Cezar Petrescu, de la Zdreanță al lui Tudor Arghezi la gâscanul Martin al Selmei Lagerlöf, scriitorii au întreținut de-a lungul timpului relații auctoriale dintre cele mai diverse cu lumea necuvântătoarelor. Limita dintre lumea umană și cea animală este deseori prea fină pentru a mai putea fi respectată, iar comportamentele se hibridizează creând personaje literare distincte. Am pornit această rubrică de la întrebările Cum arată universul domestic al scriitorilor, ce animale populează zi de zi bibliotecile lor, ce tipuri de tabieturi scriitoricești dezvoltă împreună? Ce împrumută și cum se influențează reciproc. Daniela Luca și Bambi formează o adevărată familie, cu un lung șir de povești pe care și-l împărtășesc una alteia, cu ascendente astrologice comune sau pasiuni pentru cărți și autori. Bambi e o mică vedetă pe Facebook, iar diminețile Danielei încep ritualic cu poezii și Bambi.

Citeşte tot articolul


Întâlniri cu Jung de E.A. Bennet

C.G. Jung, prin carisma-i incontestabilă, dar și prin noutatea și îndrăzneala ideilor sale, a fost una dintre cele mai influente personalități ale secolului al XX-lea. S-a scris destul de mult despre persoana acestuia, dar și despre psihanaliză. Printre apropiații lui Jung, mai ales din ultima parte a vieții sale, s-a numărat și medicul E.A. Bennet, care a notat într-un mic jurnal, Meetings with Jung (1946-1961), apărut și la noi la Editura Trei cu titlul Întâlniri cu Jung, discuțiile avute cu psihanalistul elvețian de-a lungul a aproape douăzeci de ani. E.A.  Bennet a studiat filosofia și religia la Trinity College, apoi a fost numit preot al Bisericii Anglicane. În 1925, la același Trinity College, a absolvit medicina. Pe Carl Gustav Jung l-a întâlnit pentru prima dată la începutul anilor 1930, devenind, mai apoi, unul dintre cei care  au contribuit din plin la răspândirea psihanalizei jungiene în Anglia. Citeşte tot articolul

Analistul jungian Anthony Stevens la 80 de ani

Anthony Stevens, despre care am mai scris la Bookaholic, a împlinit, în 2013, venerabila vârstă de 80 de ani. Cu această ocazie, a fost realizat un documentar despre viaţa şi gîndirea acestui psihiatru din şcoala lui Jung, documentar pe care vi-l propun spre vizionare. Anthony Stevens, licenţiat al Universităţii Oxford, cu un doctorat în medicină şi două în psihologie, vorbeşte despre începuturile carierei sale, despre legăturile cu psihologia jungiană, despre cărţile pe care le-a scris, despre vis, despre arhetip, despre modul în care personalitatea umană se poate dezvolta folosind potenţialul arhetipal aflat în fiecare dintre noi. Citeşte tot articolul

Despre psihanaliza jungiană cu Anthony Stevens

Despre viața lui Carl Gustav Jung s-a scris destul (vezi, de exemplu, impresionanta biografie semnată de Deirdre Bair și apărută la noi în 2011 la Editura Trei). De asemenea, și despre psihanaliza jungiană s-a scris mult și bine (vezi volumele unor discipoli devotați ca Jolande Jacobi sau Aniela Jaffe; despre volumul lui Gerhard Wehr, alt pasionat de Jung, am scris la Bookaholic). Citeşte tot articolul

Despre Jung şi psihanaliză cu Gerhard Wehr

Gerhard Wehr surprinde destul de precis, în monografia dedicată lui C. G. Jung, caracteristicile gândirii psihanalistului elveţian. Ce e drept, există o mulţime de lucrări despre Jung – printre cele mai cunoscute numărându-se, de exemplu, cele ale Jolandei Jacobi sau Anielei Jaffé, ambele discipole ale psihanalistului elveţian –, însă volumul lui Gerhard Wehr este, poate, cel mai potrivit pentru neofiţii într-ale psihanalizei jungiene. Citeşte tot articolul


“Maman”, a lui Louise Bourgeois, pentru toate mamele

Majoritatea artiștilor mărturisesc, la un moment dat, că au fost influențați, la rândul lor, de alți artiști. Louise Bourgeois, artista franco-americană care a murit în 2010, în vârstă de 98 de ani, a spus aproape întotdeauna că singurii oameni care i-au influențat arta au fost cei din viața ei: o mamă iubitoare pe care a pierdut-o devreme, un tată tiranic, amante de-ale tatălui și alții. Toate lucrările lui Bourgeois – sculpturi, instalații, picturi, cărți de artist - povestesc despre copilăria ei populată de bine și rău, de bucurii mari și frici fără margini, o copilărie care pentru ea “nu și-a pierdut niciodată misterul și nici drama”. Așa e “Maman”, un păianjen imens (9 m înălțime) din bronz, oțel și marmură, portret al mamei sale, pe care artista l-a creat în 1999 special pentru deschiderea, din 2000, a Tate Modern din Londra, muzeu care îl deține și care îl numește acum, de Ziua Internațională a Femeii, lucrarea săptămânii. Citeşte tot articolul

Capul retezat, de Iris Murdoch

Fără să mă fi captivat în timp ce o citeam, Capul retezat este o carte care m-a bântuit în schimb după ce am terminat-o.

Ca într-un film turnat exclusiv în interior, romanul e un pic sufocant, acţiunea lui clocotind exasperant în limitele aceluiaşi cerc, strâmt, de personaje. Personajul principal este Martin, un bărbat de patruzeci de ani, din distinsa familie Lynch Gibbon, producătoarea unor vinuri rafinate. Căsătorit cu Antonia, o femeie tot atât de rafinată ca vinurile respective, mai în vârstă decât el, Martin are şi o mult mai tânără amantă, pe Georgie, asistentă la London School of Economics. Citeşte tot articolul


O psihanalistă despre psihologia femeii – Karen Horney

Karen Horney (n. 1885, Hamburg-1952) a fost medic psihiatru şi psihanalist de orientare neofreudiană. Autoare a mai multor cărţi (Personalitatea nevrotică a epocii noastre, Noi direcţii în psihanaliză, Autoanaliza), ea a predat la Institutul Psihanalitic din Berlin, Institutul Psihanalitic din Chicago şi la cel din New York. Psihologia femeii, apărută anul acesta la Editura Trei – traducere din engleză de Sofia Manuela Nicolae – cuprinde o serie de texte şi comunicări scrise/prezentate în anii ’20-’30, în descendenţa psihanalizei freudiene, însă adesea critice la adresa ipotezelor formulate de Freud: iată câteva titluri, în ordinea apariţiei în volum: „Despre originea complexului de castrare la femei”, „Fuga din feminitate. Complexul masculinităţii la femei, din perspectiva bărbaţilor şi a femeilor”, „Feminitate inhibată. O contribuţie psihanalitică la problema frigidităţii”, „Problema idealului monogamiei” ş.a.m.d. Citeşte tot articolul