Tag: religie

Prin culisele culturii japoneze – Paul Varley, „Cultura japoneză”

Nu îmi amintesc când am citit prima carte scrisă de un japonez. Și nici ce carte a fost aceasta. Știu însă că în ultimii ani, participând la evenimente care mi-au oferit posibilitatea nu doar de a prezenta cărți ale scriitorilor japonezi, ci și de a intra în contact cu personalități ale politicii și culturii din Japonia aflate în România, de a fi spectator la diverse manifestări ale acestei civilizații (poate că cea mai dragă mi-a fost ceremonia de ceai la care a participat soția ambasadorului Japoniei), am devenit din ce în ce mai atrasă de literatura niponă, de filosofia de viață transpusă în aceste cărți provocatoare, uneori greu de descifrat, ce te determină să cauți și să duci mai departe înțelegerea unui stil de viață aparte. Citeşte tot articolul


Dezbatere despre „Sexualitate şi societate”, volum semnat de Andrei Oişteanu, moderată de Andrei Pleşu

Miercuri, 29 noiembrie 2017, de la ora 17:00, la Colegiul Noua Europă (Bucureşti, Str. Plantelor, nr. 21) va avea loc o dezbatere pe marginea volumului semnat de istoricul religiilor Andrei Oişteanu, Sexualitate şi societate. Istorie, religie şi literatură, apărut în ediţie ilustrată, în seria de autor pe care editura Polirom i-a consacrat-o. Evenimentul va fi moderat de Andrei Pleşu. Intrarea este liberă.

Alături de autor vor participa Laura Grünberg, Vintilă Mihăilescu, Angelo Mitchievici, Ioan Stanomir, Răzvan Voncu. Pentru acest volum, Uniunea Scriitorilor din România i-a acordat lui Andrei Oişteanu Premiul „Scriitorii anului 2016”. Citeşte tot articolul


Johnny Cash despre Johnny Cash, în propriile poeme

Dacă a făcut cineva un film despre viața mea/ Nu o să-mi placă/ Dar o să-l urmăresc de două ori, așa sună versurile poemului Don’t Make a Movie About Me, unul dintre multele scrise de Johnny Cash, care vor fi publicate luna aceasta pentru prima dată. Scrise de mână, poemele lui Cash au fost adunate într-un volum intitulat Forever Words: The Unknown Poems of Johnny Cash, editat de Paul Muldoon (poet iralndez, câștigător al unui premiu Pulitzer) și publicat ieri, pe 15 noiembrie, de Blue Rider Press. Citeşte tot articolul


Colocviul internațional în Studii Culturale şi Științele Comunicării, ediția a III-a: „Teritorii, Granițe, Comunități. Reconfigurări identitare într-o lume (dis)continuă”

Departamentul de Științe ale Comunicării din cadrul Facultății de Litere a Universității din București organizează, în zilele de 4 şi 5 noiembrie 2016, Colocviul internațional în Studii Culturale şi Științele Comunicării, cu tema Teritorii, Granițe, Comunități. Reconfigurări identitare într-o lume (dis)continuă / Places, Boundaries, Communities. Mapping Identities in a (Dis)connected World / Territoires, Frontières, Communautés. Reconfigurations identitaires dans un monde (dis)continu. Citeşte tot articolul

„Îmbrățișarea și povestea în același timp” – interviu cu Fania Oz-Salzberger

Fania Oz-Salzberger, istoric israelian de renume și fiica lui Amos Oz, împreună cu care a scris volumul Evreii și cuvintele, tradus recent la Editura Humanitas, a fost una dintre invitatele speciale ale ediției din acest an a Bookfestului. Cu acest prilej, am vorbit nu doar despre volumul scris împreună cu tatăl său, ci și despre cum se împacă literatura cu istoria, despre Biblie, fanatism, umor sau despre puterea poveștilor și a îmbrățișărilor. Citeşte tot articolul

Call for papers: TERITORII, GRANIȚE, COMUNITĂȚI. Reconfigurări identitare într-o lume (dis)continuă

Departamentul de Ştiinte ale Comunicării vă invită, în perioada 4-5 noiembrie 2016, la Conferința internațională în Studii culturale și Ştiinte ale Comunicării

TERITORII, GRANIȚE, COMUNITĂȚI. Reconfigurări identitare într-o lume (dis)continuă

REZUMAT

Conferința propune o abordare plurală a noțiunilor teritoriu, graniță, comunitate, precum și a relațiilor dintre ele. Cum se materializează aceste relații într-un caz individual, pentru un grup sau pentru o mulțime de emigranți? În istorie și în prezent? Ce fracturi sau transformări identitare se petrec în cazul exilatului sau al refugiatului? Ce soluții de integrare construiește el sau i se oferă? Ce afirmă studiile despre istoria, rolul și efectele (re)trasării granițelor? Unde se situează într-o comunitate nouă un refugiat sau un exilat? Ce teritoriu ocupă el, dar discursul lui? Cine este el la final? În plus, ce afirmă studiile de graniță? Dar studiile despre fenomene culturale de graniță? Citeşte tot articolul

Cărți pentru Paște – lecturi problematice, dincolo de dogme

Luna asta au apărut două cărți care nu doar că mi s-au părut interesante, ci mi s-au părut interesante de citit în paralel chiar în zilele libere de Paște. Dincolo de vacanța mult-așteptată și de mesele (prea)pline, sărbătorile ar trebui să fie (cel puțin așa spune teoria, dogma) și o perioadă de reculegere spirituală, de meditație și de comunicare cu divinitatea. Eu nu stau să judec ce face și ce nu face fiecare, dar îmi place să stau din când în când și să meditez, mai ales asupra lucrurilor pe care suntem obișnuiți să le luăm de-a gata de bune. Citeşte tot articolul

„Supunere” de Michel Houellebecq, un roman crepuscular

În ianuarie 2015, o coincidenţă teribilă a făcut ca lansarea celui mai recent roman al lui Michel Houellebecq, Soumission/ Supunere (Flammarion, 2015; Humanitas Fiction, 2015, traducere şi note de Daniel Nicolescu) să aibă loc în acelaşi timp cu atacurile teroriste (ale teroriştilor islamici) de la săptămînalul satiric Charlie Hebdo – şi asta cu atît mai mult cu cît romanul lui Houellebecq vorbeşte despre o ipotetică islamizare a Franţei în 2022. Citeşte tot articolul

Şapte concluzii despre iubire spuse de Eric-Emmanuel Schmitt la Ateneul Român

Ateneul Român a găzduit aseară, 9 decembrie, conferinţa „Eric-Emmanuel Schmitt în dialog cu Marina Constantinescu”, continuând astfel seria de întâlniri din cadrul „Conferinţele Ateneului Român”. În luminile care aminteau de începerea unui concert simfonic, sala mare, plină ochi, se pregătea pentru întâlnirea cu scriitorul Eric-Emmanuel Schmitt, organizată de Humanitas Fiction în parteneriat cu Institutul Francez. Citeşte tot articolul

Educația bazată pe interogație sau reverența ireverențioasă – „Evreii și cuvintele”, de Amos Oz

Citind cea mai recentă carte a lui Amos Oz tradusă în română – Evreii și cuvintele – te întrebi, vrând-nevrând, cum ar fi fost să aibă și copiii românilor drept povești ale copilăriei texte care să provoace întrebări și răspunsuri privind până și cele mai neînsemnate aspecte ale existenței (legate în discuții firesc-contradictorii), în loc de scufițe care sunt mâncate de lup dacă se abat de la drumul stabilit de alții. Citeşte tot articolul

„Cristul lui Velázquez” de Miguel de Unamuno: o apologie modernă a trupului cristic

  Miguel de Unamuno este mai cunoscut, probabil, ca eseist şi prozator şi mai puţin ca poet. Deşi a început să scrie destul de târziu poezie, la aproape patruzeci de ani, ceea ce i-a făcut pe unii critici să cârcotească, Unamuno a reuşit să se impună şi în acest gen literar. Poemul Cristul lui Velázquez pare a fi piesa de rezistenţă a poeziei unamuniene, deşi, din acest punct de vedere, nici textul său postum Cancionero, un fel de „jurnal poetic”, format din mai multe bucăţi poetice, nu trebuie ignorat. Citeşte tot articolul