Tag: roman

Blecher Fest, ediția a II-a – 25-27 mai 2018

Ediția 2018 a festivalului internațional Blecher Fest se va desfășura pe perioada a trei zile, 25 - 27 mai, la Roman, și va reuni personalități ale lumii literare și artistice din România, Italia, Brazilia, Polonia, Belgia și Germania.

Evenimentul se adreseaza publicului larg din țară și din străinătate, iar activitățile festivalului sunt conturate pentru a acoperi un spectru cât mai larg de manifestari cultural-artistice: conferință literara, prezentare de carte, concursuri de creație, concert simfonic, proiecții de film, concerte de muzică veche românească (Trei Parale și Ferenc Ségercz), spectacol de stradă, spectacol performance (Urletul - Ionuț Caras) și alte activități creative.

Ca și în 2017, accesul la toate acțiunile festivalului este gratuit. Citeşte tot articolul


Interviu cu scriitorul Tudor Ganea: „Scoteam midii de sub stabilopozi și le prăjeam pe o tablă ruginită, găsită pe plajă”

Complet necunoscut până la momentul debutului, Tudor Ganea și-a făcut ucenicia (să-i zicem așa) la cursul de creative writing ținut de Florin Iaru și Marius Chivu, deși scria, sunt absolut sigură, cu mult înainte să fie validat de lumea literară. Arhitect de meserie, el a debutat în forță în 2016, cu romanul Cazemata, excelent primit de public, dar și de critică. Debut care i-a adus două premii dintr-un foc: Premiul „Tânărul Scriitor al anului 2016”, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori/Cartea de Poezie a Anului 2016 și Premiul pentru Debut al revistei Observator cultural, ediţia 2017. În 2017, a urmat un al doilea roman, Miere, un roman în care satul Mireni pare desprins, pe alocuri, dintr-un realism magic de coloratură autohtonă. Cititor versat și pasionat, Tudor Ganea era, la momentul debutului pe piața literară românească, un scriitor deja format, bun cunoscător de tehnici narative, excelent povestitor și, de multe ori, un stilist remarcabil. Astăzi, deja e un nume important al noului val de tineri prozatori care promit o „schimbare la față” a prozei contemporane. L-am invitat să ne povestească despre mâncare, ca fapt antropologic, ca fapt de viață, ca vehicul al memoriei. Iată ce (ne-) a ieșit! Citeşte tot articolul


Mihaela Perciun, „Cenușă rece” – răni și incertitudini mai puternice decât timpul

Până la recenta apariție la Polirom a romanului Cenușă rece, numele scriitoarei basarabene Mihaela Perciun nu a fost destul de vizibil în spațiul literar românesc, deși activitatea sa literară a fost consistentă și consecventă. A debutat cu O fabulă pentru rege (proză scurtă, 2003; Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din Moldova, 2003), a publicat Printre vagoane (roman, 2005), Printre bărbaţi (roman, 2010), Băltoaca (proză scurtă, 2012 – Tracus Arte; Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova), Mama s-a măritat (proză scurtă, 2014) şi Bustul lui Stalin (teatru, 2016; Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova). A primit Premiul I, secţiunea proză, „AGB”, România, 2010, iar piesa de teatru Mitică-i omul nostru a fost premiată în cadrul UNITEM. Citeşte tot articolul


Iulian Ciocan, „Dama de cupă” – „Republica Moldova era un soi de basm!”

Îmi face o plăcere aparte să citesc proză în care mustesc umorul inteligent și ironia fină. Ele se strecoară năstrușnic dincolo de inerțiile existențiale și surprind prin subtilitate și imprevizibil. Ștefan Agopian, Cezar Paul-Bădescu, T.O. Bobe, Cristian Teodorescu, Bogdan Munteanu, Paul Țanicui, Ciprian Măceșaru sau Iulian Ciocan sunt câțiva dintre scriitorii zilelor noastre care mizează pe puterea subtilă a comicului de a mijloci între realitate și artă, de a sparge automatismele vieții în care ne trezim imun-instalați, de a străpunge „rigiditatea inertă a hainei”, cum zicea Bergson în eseurile sale despre râs. Citeşte tot articolul


António Lobo Antunes la București – lansarea romanului „Pe râurile ce duc…“ și sesiune de autografe la Librăria Humanitas de la Cișmigiu

Editura Humanitas Fiction vă invită marți, 15 mai, ora 19.00 la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr.38) la o întâlnire cu António Lobo Antunes, cel mai important scriitor portughez contemporan, prilejuită de lansarea romanului Pe râurile ce duc..., recent apărut în traducerea lui Dinu Flămând  în colectia „Raftul Denisei“, coordonată de Denisa Comănescu. La eveniment vor participa alături de autor, Dinu Flămând, traducător și scriitor și Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction. Seara se va încheia cu o sesiune de autografe.  António Lobo Antunes va fi prezent la București ca invitat de onoare al Festivalului Internațional de Poezie București (ediția a -IX-a, 14-20 mai 2018) organizat de Muzeul Literaturii Române.  Citeşte tot articolul


„Spulberatic”, de Anca Vieru – fragment

În cîte feluri poţi să uiţi un om? Imaginea unei statui dintr-o reclamă la un muzeu subacvatic aduce în memoria Andei o veche dragoste şi un uitat sentiment de vinovăţie. Foile unui jurnal găsit întîmplător de două eleve scot la lumină o poveste neterminată în care se împletesc parfumul de epocă şi ororile unui trecut aproape uitat. Enigmaticele foi rămîn apoi ani de zile într-un sertar, ca să ajungă în final în mîinile unui sculptor care urmează să plece într-o aventură subacvatică. O încrengătură de poveşti ce îl au în centru pe Tibi Vreme, veşnicul cuceritor, amuzant şi blazat, care în adolescenţă avea două dorinţe: să ajungă regizor şi să plece din ţară; şi care la treizeci de ani, cantonat între munca de inginer şi o căsnicie menţinută din inerţie, îşi omoară timpul scormonind în trecut şi imaginînd plecări.

O carte despre urmele pe care le lasă iubirea, despre memorie şi despre absenţă. Citeşte tot articolul


„Visul numărul 9“, de David Mitchell – odiseea urbană a unui tânăr cu o imaginație debordantă, inspirată de cântectul legendarului John Lennon

Editura Humanitas Fiction vă așteaptă joi, 19 aprilie, ora 19.00 la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr. 38) la lansarea romanului Visul numărul 9 de David Mitchell, recent apărut în traducerea lui Mihnea Gafița. Într-un registru stilistic uimitor, scriitorul britanic ne poartă în acest roman prin lumea halucinantă a metropolei Tōkyō, și, mai mult, prin cele mai misterioase peisaje ale viselor noastre. Romanul preia titlul cântecului #9 Dream de John Lennon, compozitorul preferat al personajului central. Citeşte tot articolul


Editura Nemira lansează colecția de literatură română contemporană „n’autor”

Editura Nemira anunță lansarea colecției de literatură română contemporană n’autor, coordonată de Eli Bădică.

n’autor este colecția de literatură română a Editurii Nemira care vorbește, în n moduri, despre lumea în care trăim – realități de ieri și de astăzi, fragmente din societatea românească ori de pretutindeni, o umanitate în permanentă schimbare. Prin volumele care vor apărea în această colecție, romane și povestiri de cea mai bună calitate, ne întoarcem la plăcerea lecturii, fără artificii inutile, cu teme diverse, de la relații amoroase la relații familiale, de la învățământ la religie, mediu, minorități, tehnologie, politică, istorie, violență ș.a.m.d. Totul ghidat de imaginație, scriitură, poveste. Citeşte tot articolul


Scrisori din insula Guernsey – Book Club Lovers Club

Îți place să discuți cu prietenele la un ceai despre cărțile pe care le-ați citit? Vă plănuiți lecturile împreună ca să puteți face schimb de idei? Ai citit de mai multe ori „Pe aripile vântului”? Ți-e dor de zilele când așteptai cu sufletul la gură o scrisoare? Atunci vino miercuri, 4 aprilie, la o ceainărie ultra-cochetă, să vorbim despre „Scrisori din insula Guernsay”, o carte ca o întoarcere nostalgică la Shakespeare, Jane Austen sau surorile Brontë, pe calea scrisorilor dintre cititori cu adevărat pasionați. Citeşte tot articolul


Noutate editorială: „Trei destine împletite”, de Laetitia Colombani

Trei femei, trei vieți, trei continente. Aceeași sete de libertate.

India. Smita este o paria. Visează ca fiica ei să se ridice deasupra condiției sale nefericite și să meargă la școală. Sicilia. Giulia lucrează în atelierul tatălui său. Când acesta suferă un accident, ea descoperă că afacerea familiei este pe cale să se ruineze. Canada. Sarah, avocată reputată, urmează să fie promovată la conducerea cabinetului, când află că este grav bolnavă. Citeşte tot articolul

Dezbatere și videoproiecție Clara Usón, „Fiica Estului”, la Librăria Mihai Eminescu

Marți, 27 martie, la ora 18.00, la Librăria Mihai Eminescu din București (Bdul Regina Elisabeta nr. 16), va avea loc un eveniment dedicat romanului Fiica Estului, de Clara Usón, apărut în colecția „Biblioteca Polirom”, în traducerea Marianei Sipoș.

Fiica Estului – laureat al Premiului Ciudad de Barcelona şi al prestigiosului Premio de la Crítica, o recompensă literară acordată anual celui mai bun roman scris în limba spaniolă din întreaga lume – va fi punctul de pornire a unei dezbateri despre melanjul dintre istorie și ficțiune, la care vor lua parte, alături de traducătoarea romanului, Magda Cârneci, Andrei Crăciun și Pablo Diez Astruga, atașat pentru învățământ și cultură al Ambasadei Spaniei la București, reprezentant în România al Ministerului Educației, Culturii și Sportului din Spania. Dezbaterea va fi însoțită de o videoproiecție dedicată autoarei și va fi moderată de George Onofrei. Citeşte tot articolul


„Păienjenel”, de Patrick McGrath: Metamorfoza reloaded sau despre patologie

Întunericul e mai intrigant decât lumina, un degenerat – mai interesant decât un ins așa-zis normal –, o crimă – mai ofertantă ficţional decât o zi cenușie în care nu se întâmplă nimic. Iată premisa de la care porneşte prozatorul britanic Patrick McGrath, şi nu e singurul. Autor de adevărate studii de patologie, mai curând decât de thrillere psihologice, McGrath e etichetat şi ca fiind un scriitor de „gothic fiction”, fapt care-i asigură și un considerabil succes de piață. E limpede că prozatorului care trăiește între Londra și New York îi plac adrenalina și teroarea sublime ascunse în cotloanele cele mai întunecate ale minții omenești, dovadă că romanele sale – dintre care cele mai cunoscute sunt, probabil, The Grotesque (1989), Spider (1990), Asylum (1996) și Martha Peak: a Novel of the Revolution (2000) – ating teme puternice, dificile, de la afecțiuni psihiatrice și homosexualitate reprimată, la crime stranii și relații adulterine. În mod surprinzător, singurul său titlu tradus în românește până acum e Spider (1990), adică Păienjenel, la Editura Art, în 2007, și de atunci se pare că rafinatul stil gotic-calofil al prozatorului britanic nu și-a mai găsit cititori la noi. Citeşte tot articolul


„Tăierea fecioarelor”, de Tatiana Niculescu – fragment

Tăierea fecioarelor este povestea unei fetițe care se pregătește pentru ritualul interzis al exciziei genitale. Ritualul are loc pe ascuns și e condus exclusiv de femei. Romanul a fost scris în urma unei călătorii a autoarei în Africa. Potrivit unui raport ONU din 2016, în jur de două sute de milioane de fete și femei au fost supuse mutilării genitale în 27 de țări africane, precum și în Yemen, Irak și Indonezia. În fiecare an, în jur de trei milioane de fete sunt excizate (aproximativ șase pe minut), în timp ce, în clinici occidentale private și la prețuri exorbitante, femei excentrice aleg de bunăvoie excizia din rațiuni de estetică erotică. Citeşte tot articolul


„Matei Brunul”, cel mai premiat roman semnat de Lucian Dan Teodorovici, a apărut în limba engleză

• „S-au scris atît de multe romane excelente despre viaţa în comunism în Rusia sovietică şi în ţările din Europa de Est, încît este greu pentru un scriitor să găsească azi un mod original de a descrie opresiunea, cruzimea şi nedreptatea instituţionalizate ale acestor regimuri înainte de colapsul lor din 1989. Dar Lucian Dan Teodorovici a reuşit să facă asta în Matei Brunul. (…) Este o realizare remarcabilă a unui scriitor care s-a născut în 1975 și care nu a cunoscut personal epoca pe care o descrie, putînd fi comparat cu clasici ai genului, precum Milan Kundera cu romanul Gluma.” (David Lodge) Citeşte tot articolul