Tag: salman rushdie

„Amintirile unei nonagenare”, de Antoaneta Ralian – sau cronica unei colecţii de memorii fermecătoare

Nu ne naştem femei, ci devenim, scria Simone de Beauvoir acum multă vreme. Cuvintele, răspândite de la o ureche la alta, pagină cu pagină, continuă să ne amintească un adevăr profund: suntem ceea ce alegem să devenim sau ceea ce ne lăsăm să devenim. Ne construim prin experienţele pe care le alegem sau prin cele cărora le dăm voie să continue. Indiferent de hotărârile pe care le luăm, un lucru e cert: aproape tot ceea ce experimentăm ne formează, iar intersectările cu alţi oameni sunt, cel mai adesea, întâlniri marcante, semne de exclamaţie sau, după caz, de întrebare, răspunsuri sau, dimpotrivă, noi motive de drumeţie şi de aspră cercetare. Citeşte tot articolul


2015. Traducerile de pe raftul din față – Dana Jenaru

Iar mă uit în urmă la anul isprăvit și, ca de fiecare dată când mă întreb ce aș reciti, mă simt cu musca pe căciulă că n-am mistuit decât o parte din ce mi-ar fi plăcut, ca să nu zic din ce ar fi „trebuit”. Cum majoritatea cărților despre care am scris în 2015 au fost traduceri (în ciuda faptului că la fiecare început de an îmi propun să schimb proporțiile), mă voi limita și aici să amintesc traducerile preferate din 2015, cele care s-au așezat aproape de la sine pe raftul din față. Citeşte tot articolul

„Doi ani, opt luni şi douăzeci şi opt de nopţi”, de Salman Rushdie – fragment în avanpremieră

Într-o dimineaţă, grădinarul newyorkez Geronimo descoperă uluit că nu mai poate atinge pămîntul, că a început să leviteze. Jimmy Kapoor, un tînăr contabil ce-şi doreşte să devină autor de romane grafice, e vizitat în miez de noapte de figura fantastică a unui supererou imaginat chiar de el. Tînăra mondenă Teresa Saca dobîndeşte puterea de a lansa fulgere ucigătoare şi o foloseşte din plin. Toate astea se întîmplă după o furtună devastatoare, care mătură Coasta de Est a Americii şi deschide porţile ce leagă lumea oamenilor de cea a basmelor, de Tărîmul Fermecat. Astfel se prefigurează un nemaivăzut Război al Lumilor, o luptă între jinnii întunecaţi din lumea de sus şi fiinţele umane, aparent neputincioase, de pe pămînt. Citeşte tot articolul

Cum scrii o carte. Sfaturi de la 10 autori celebri – din „Cum să citeşti un romancier”, de John Freeman

Există experienţe pe care, înainte de a le trăi, îţi place să ţi le imaginezi întocmai. De puţine ori, însă, ceea ce ai văzut cu ochii minţii va semăna cu realitatea. De la cafeaua băută în tihnă într-o sâmbătă dimineaţa până la romanul pe care îţi doreşti să-l scrii, imaginaţia e un joc continuu. Ajungi inevitabil la momentul în care, de exemplu, sâmbăta dimineaţa te trezeşti mahmur sau obosit sau intervine ceva şi atunci poţi să îţi iei adio de la cafeaua ta băută în linişte. Tot aşa, vine şi momentul în care va trebui să începi să scrii cartea pe care ai tot amânat-o. Citeşte tot articolul

Sloganuri antisemite pe una din sculpturile lui Anish Kapoor

„Dirty Corner”, o sculptură imensă, realizată în 2011 de Anish Kapoor - unul dintre cei mai bine cotați artiști contemporani - tronează ca o trompetă gigantică, printre sculpturi diafane, într-una din grădinile Palatului Versailles. Instalația din oțel, pământ, mixed media, de 60 de metri lungime și 10 metri înălțime, în interiorul căreia vizitatorii se pot plimba în voie, a trezit controverse încă de la expunerea ei, în luna iunie, din pricina formei cu presupuse conotații sexuale (însuși artistul a spus inițial despre sculptură că reprezintă „vaginul unei regine”). Citeşte tot articolul


Cărți pentru cea mai lungă zi a anului

Am tot văzut zilele astea postări și anunțuri legate de cea mai lungă zi a anului (21 iunie). Pe Wikipedia zice: „În 21 (respectiv 20) iunie, în emisfera nordică soarele ajunge în zenit și nu mai apune la cercul polar. Această zi marchează solstițiu de vară în emisfera nordică și solstițiu de iarnă în emisfera sudică. Este ziua anului cu lumina zilei cea mai lungă în emisfera nordică, și cea mai scurtă în emisfera sudică”. Cu alte cuvinte, nu avem mai multe ore la dispoziție în ziua asta, ci mai multă lumină. Citeşte tot articolul

Scriitori despre atacul de la Charlie Hebdo

Ce s-a întâmplat în redacția revistei Charlie Hebdo din Paris este îngrozitor, nedrept, revoltător și pune o oglindă deloc măgulitoare asupra lumii în care trăim. 12 oameni au murit pentru că "au îndrăznit" să glumească pe teme religioase. 12 oameni au murit pentru niște caricaturi. Sună ironic? Nu. Repet - 12 oameni au murit. Pentru niște caricaturi. Ne plac, nu ne plac, asta e cu totul altă discuție și nu intră sub nici o formă într-o argumentare de genul: "și-au căutat-o". În condițiile în care libertatea de exprimare nu este sau nu ar trebui să fie ceva de negociat. Este sau nu este. Iar literatura are o lungă istorie de "încălcare" a tabu-urilor, au fost enorm de multe cărți cenzurate de-a lungul timpului, acuzate de blasfemie, erezii care au generat discuții, amenințări, pedepse. Tocmai de aceea, am vrut să vedem cum reacționează scriitorii la tragedia de la Paris. Citeşte tot articolul

Dreptul la blasfemie. Salman Rushdie, „Versetele satanice”

Încă din Antichitate, blasfemia era un păcat greu, condamnat cu moartea. Că această atitudine se continuă şi astăzi este unul dintre marile mistere ale umanităţii, care pune sub semnul întrebării tocmai ideea de umanitate. Inclusiv în legislaţia unor ţări din Vestul Europei se mai prevăd pedepse pentru luarea în derâdere a simbolurilor religioase şi a credinţelor. Prezentul nu este prea generos nici cu literatura, iar Salman Rushdie este unul dintre scriitorii care au resimţit acut ce înseamnă să intoleranţa, care ia forme monstruoase, chiar atunci când pretextul este un roman acuzat că ia în derâdere „lucruri sfinte". „Versetele satanice”, roman publicat în 1989, i-a adus din partea ayatollahului Iranului, Ruhollah Khomeini, neaşteptatul „premiu” fatwa – un edict prin care întreaga lume musulmană era somată să facă astfel încât Salman Rushdie şi editorii săi să fie ucişi – iar dacă Rushdie însuşi a reuşit să evite până acum atacurile, nu la fel de norocoşi au fost editori sau traducători din toată lumea, atacaţi sau chiar omorâţi. În anumite ţări, cărţile sale au fost interzise, iar în altele, exact cum citeam în distopia Fahrenheit 451 a lui Ray Bradbury, au fost arse în public. Citeşte tot articolul

Scandalul Salman Rushdie, încă actual. Documentarul „The Satanic Verses Affair“

Documentarele cu şi despre scriitori sunt o bună metodă de a te apropia de stilul literar al acestora, de a afla detalii despre viaţa şi scrierile lor, de a descoperi scrieri noi sau poate chiar de a descoperi un scriitor şi de a dori apoi să-l citeşti. Printre cele mai bune documentare despre scriitori sunt cele realizate de BBC şi majoritatea se pot viziona chiar pe YouTube, aşa că... vă aşteaptă. E încă vacanţă, avem timp mai mult pentru filme şi cred că putem strecura şi câte un documentar în lista noastră. Citeşte tot articolul

Viața intimă a cinci scriitori în fotografii de nuntă – Virginia Woolf, Hemingway, Arthur Miller, Rushdie, Alan Moore

Suntem în plin sezon al nunților - sunt convinsă că o mare parte dintre voi vă căsătoriți sau mergeți la nunta cuiva zilele acestea. Așa că ce poate fi mai potrivit pentru noi, bookaholicii, dacă nu să citim despre căsniciile unora dintre scriitorii noștri dragi și să privim fotografiile lor de nuntă? O să dați peste povești despre cum să trăiești fericit până la adânci bătrâneți dacă ești scriitor (simplu, îți cauți un Leonard Woolf răbdător și grijuliu), despre cum să-ți înșeli partenera și să fii descoperit de fiecare dată - așadar despre scriitori nestatornici -, despre care este autorul care a rămas cu buza umflată după un menage a trois, părăsit de nevastă pentru o altă femeie, despre cât de frumoase sunt iubirile scriitorilor (cu tot cu fotografiile lor de început), dar cât de greu le este unora dintre ei să aibă relații de lungă durată.  Citeşte tot articolul

Cum petrec 15 dintre cei mai îndrăgiți scriitori – fotografii de petrecere

Zile mai lungi, căldură, lecturi, vacanțe și ... petreceri! Cam așa aș descrie eu anotimpul în care suntem, în câteva cuvinte. Și cum cele mai faine petreceri se dau acum, mă gândeam că nu ar strica să-i vedem pe unii dintre cei mai cunoscuți și îndrăgiți scriitori și în această ipostază de petrecăreți.

De la firi extrem de extroverite la cele timide, de la ținute de gală la complet fără haine :), de la petreceri cu mulți invitați la cele intime, de la alcool curgând în râuri până la seri dansante, de la locuri cu fițe până la ultima bodegă: cam așa arată seria de fotografii cu scriitori la petreceri pe care v-am pregătit-o pentru astăzi. Să vă bucurați de imagini! Citeşte tot articolul


La mulți ani, Salman Rushdie!

Astăzi celebrul scriitor Salman Rushdie împlinește 66 de ani. Despre viața lui supusă încercărilor, despre cum arăta în copilărie, despre cărțile sale (aici, aici, aici sau aici), despre speech-urile și declarațiile lui neașteptate, despre vremea petrecută în publicitate sau despre proiectele artistice ce l-au avut ca protagonist v-am mai povestit - de altfel, se vede că ne place de autorul britanico-indian din moment ce i-am dedicat atâtea materiale de-a lungul timpului. Însă, până acum, nu am avut ocazia să-i urăm ”La mulți ani” și la cât mai multe cărți cel puțin la fel de bune precum cele pe care le-am citit noi! Citeşte tot articolul

20 de scriitori la vârsta copilăriei în fotografii

Gândul la 1 iunie și implicit la Ziua Copilului m-a făcut să mă întreb care sunt cărțile care mi-au plăcut mult în copilărie. Nu mi-au venit extrem de multe în cap, în afara poveștilor, basmelor și a celor binecunoscute (Tom Sawyer, Cireșarii, Amintiri din copilărie etc.). Așa am ajuns să mă întreb cum arătau oare unii dintre scriitorii mei preferați la vârsta copilăriei. Iar ceea ce am descoperit m-a amuzat teribil. Unii dintre ei (Sylvia Plath, Patti Smith, Stephen King) erau extrem de simpatici, veseli și dulci, alții (Nabokov, Fitzgerald) aveau deja o personalitate puternică, unii seamănă cu viitorii scriitori, iar pe alții nici nu i-am recunoscut. Citeşte tot articolul

Midnight’s Children, filmul

"I can’t imagine that massive plot shrunk into two hours of motion picture", nu-mi imaginez intriga uriașă a romanului înghesuită într-un film de două ore, spunea Salman Rushdie, autorul cărții Midnight's Children înainte de ecranizare. Motiv pentru care s-a ocupat el însuși de dificila sarcină a comprimării celor 600 de pagini într-un scenariu de două ore și jumătate. Fără prea mult succes, din păcate. Citeşte tot articolul