In ciuda aparențelor numelui, Mia Couto este nu o scriitoare, ci un scriitor mozambican, de origine portugheză, născut însă și crescut în Mozambic, țară pe care a îmbrățișat-o cu totul, cu realitățile sale de secol 20, cu războaiele civile și de independență, dar și cu mitologia și animismul secular.

Veranda cu frangipani (publicată în 1996, tradusă la noi în 2008) este un romănaș polițist care mi-a adus pentru o clipă fugară aminte de Mma Ramotswe, detectiva din seria No.1 Ladies’s Detective Agency, nu prin altceva decât prin faptul că o comunitate trebuie să accepte un detectiv băgându-și nasul prin treburile lor în căutarea adevărului oficial.

În cazul Verandei cu frangipani, comunitatea este un azil de bătrâni cam uitat de lume, într-o fortăreață înconjurată cu mine rămase de prin vreun război, unde au mai rămas câțiva bătrâni uitați și ei de viață. Acolo a avut loc o crimă, directorul azilului a fost ucis, și un polițai ferchezuit de la oraș vine cu elicopterul și rămâne o vreme acolo, să vadă ce se întâmplase.

Premisa cărții pornește însă, improbabil, de la un copac frangipani, care crește în curtea azilului, și la rădăcina căruia se cam plictisește un mort, un xipoco, un suflet care rătăcește între lumi pentru că nu a fost îngropat cum se cuvine. Mortul, Ermelindo Mucanga pe fostul său nume, are discuții lungi cu ‘animalul său de casă’, un pangolin, mai ales după ce află că somnul de sub frangipan îi va fi deranjat și oasele mutate, deoarece cuiva viu i s-a năzărit să își aducă aminte de numele său și să îl transforme în erou național decedat în război*.

Pangolinul, halakavuma, este o apariție rară în Mozambic, așa că ocaziile în care se poate vedea unul au fost ridicate la rang mitologic, și se consideră că pangolinul coboară din cer pentru a aduce vești de la zei. Acest pangolin, în particular, îl sfătuiește pe Ermelindo să mai moară o dată și îl trimite în trupul unui om aproape de moarte, mai precis în cel al lui Izidine Naita, inspectorul de poliție. Aranjamentul acesta se face încă din primele pagini ale povestirii, iar restul se petrece ca într-un roman polițist în toată regula, mai puțin faptul că fiecare bătrânel ia asupra lui crima, bătând câmpii într-un mod ininteligibil pentru pragmaticul polițai bântuit de spiritul tăcut al lui Ermelindo și urmărit de prezența pangolinului.

Fermecător la această poveste scurtă este mai ales filonul de realism magic care integrează natural în discursurile narative ale fantomei sau ale bătrâneilor animismul caracteristic african, cu spiritele pământului, animalelor și copacilor, și cu neobișnuitele caracteristici ale locatarilor azilului: Caetano este un copil-bătrân, un copil care a început să îmbătrânească de la naștere; vrăjitoarea Naozinha se transformă în apă în fiecare noapte (de aceea doarme într-o cadă, ca să nu se scurgă în pământ), portughezul Xidimingo trăiește numai atingând frangipanul și uitându-se la mare. Toți locuiesc în liniște și recluziune în azilul-fortăreață, metaforă a retragerii din fața unei lumi care se clatină sub puterile oamenilor hrăpăreți care trag de fiecare colțișor de țară, iar când ecourile acestui război ajung până pe stânca lor, își unesc forțele brațelor slabe cu cele ale spiritelor naturii pentru a păstra armonia și a ține departe secolul 20.

*Cărticica asta un pic melancolică și adesea comică mi-a amintit cumva, încă de la primele rânduri, de Jorge Amado, un alt scriitor de limbă portugheză, brazilian. Am citit abia mai târziu că Mia Couto îl menționează, printre alții, ca obiect al inspirației și admirației sale.

Numai Veranda cu frangipani a fost tradus în limba română dintre toate titlurile (deloc puține) ale mozambicanului Mia Couto (pe numele său real António Emílio Leite Couto), care publică nuvele sau romane, constant, de vreo 30 de ani. Este primul scriitor african care a primit premiul Uniunii Latine (în 2007), iar în 2014 a obținut și premiul internațional Neustadt pentru literatură, un fel de Nobel american. Romanul Pământul somnambul (1992) a fost menționat într-o listă a celor mai reprezentative romane africane ale secolului 20.

bookaholic sustinut de carturesti stripe-01

 

Cumpără cartea Veranda cu frangipani de Mia Cauto din librăria online Cărturești

Cristina Petrescu

fotograf profesionist, jurnalist cultural, fost redactor șef la Metropotam.ro


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *