Cu Iulian Tănase ne-am întâlnit zile la rând în Piața Universității. L-am văzut tremurând pe viscolul îngrozitor din seara în care a ieșit Băsescu să vorbească de neaveniți și de societatea civilă de proastă calitate. De ce ar veni în Piață un scriitor subtil ca Iulian Tănase și nu ar sta acasă să scrie cărți sofisticate și foarte frumoase cum sunt Oase migratoare, Adora sau Cucamonga? Dacă acum ceva timp i-am luat un interviu extraordinar despre literatură, acum vorbim despre proteste.
Ce te-a determinat sa ieși in Piață?
Am simțit că trebuie să fiu acolo, în Piață, lîngă acei oameni. Nu sărăcia m-a scos în stradă, nici nevoile, ci neamul.
Care sunt temele principale pentru tine? Care este mesajul tău?
Nu am o temă anume, observ doar că sîntem guvernați și reprezentați de niște personaje ridicole, demnitari lipsiți de demnitate, cu un bagaj intelectual & cultural foarte subțire. Mă rog, nimeni nu le cere acestor personaje să debordeze de inteligență, înțelepciune și frumusețe interioară sau exterioară, dar măcar să știe cu ce se mănîncă o țară, să fie competenți și onești. Clasa politică din România arată de parcă cineva ar fi făcut un casting pentru un film cu proști și blonde. Probabil că există și excepții, habar n-am.
Ce crezi și ce speri că “va rezolva” protestul nostru?
Mi-ar plăcea ca oamenilor politici să li se facă puțin frică. Frică de ei înșiși, în primul rînd. Și să conștientizeze că țara nu este o entitate abstractă, decorporalizată, ci este alcătuită din oameni în carne și oase, care oricînd se pot revolta. Cel mai optimist-absurd scenariu al meu este așa: Traian Băsescu își dă demisia, nu înainte de a face tot ce trebuie pentru a putea fi reinstaurată monarhia. Ar fi o nebunie care l-ar catapulta direct în Istorie.
Ce le-ai transmite celor care au rămas acasă?
Noapte bună în continuare!
Ai avut câteva pancarte haioase. Ce scria pe ele?
Pe prima scria „Băsescu tace. A devenit SMURDo-mut“, dar, pe Facebook, pancarta asta a ajuns, în urma unui inspirat proces de deturnare, să sune așa: „Mai folosește cineva Internet Explorer 6?“. A fost un viral de mare succes, am primit multe complimente total nemeritat. Alte pancarte de-ale mele au avut mesaje precum: „Nimeni nu e mai presus de Rege!”, „Furatul dăunează grav sănătății“, „President Băsescu is busy. May I help you?“, „În România, comunismul a fost condamnat la muncă în folosul comunității“. Am fost și copywriter pentru alte pancarte, ținute în mîini de alții: „Mai bine monarhie constituțională decît anarhie prezidențială”, „Pentru manifestații neplăcute consultați medicul sau anarhistul”, „Jos totul sau nimic!”. Au mai fost și altele, revolta te face creativ.
Care a fost cel mai fain moment trăit în Piață?
Au fost mai multe, dar o să pomenesc unul singur. În seara aceea cu viscol, de după scandaloasa „intervenție cu românii” a lui Traian Băsescu, a fost foarte frig. La Fîntîni vîntul bătea mai rău decît jandarmii. În jurul orei 10, Claudiu a anunțat la portavoce că ar cam fi cazul să mergem și noi acasă, iar eu am zis, cu voce tare: „Ok, mergem acasă, dar mai întîi să trecem pe la casierie“. A fost un hohot de rîs general. La fel și cînd, apoi, am întrebat: „Cît mai e ziua de strigat «Jos Băsescu!»?“.
Recomandă-ne o carte sau mai multe în ton cu vremurile astea tulburi și cu protestele. Ce ar trebui sa citim acum?
Aș recomanda lecturi ușoare, de încălzire: Iarna pe uliță, La Medeleni, Neamul Șoimăreștilor, Luceafărul, Alchimistul, De ce iubim femeile, ceva de genul ăsta.
Ce se întâmplă zilele acestea în Piața Universității ne privește pe toți. S-a spus că suntem “neaveniți”, “viermi”, “ciumpalaci”, “societate civilă de mâna a doua”, “ultrași”. Noi vă spunem că nu e așa. Tinerii ce scandează seară de seară la Universitate sunt frumoși, inteligenți, conștienți și reprezintă începutul unei societăți civile atât de necesare. Rubrica noastră “Neaveniții din Piața Universității” își propune să vă arate portretele unor oameni care, cu zâmbetul pe buze, indignați și hotărâți, vin, în ciuda frigului și a prejudecăților, în Piață.