Cine sunt noii eroi ai puștilor? Nu cine ar trebui să fie sau cine credem noi că s-ar califica pentru acest titlu, ci, foarte precis, despre cine citesc ei acum, ținînd cont că există o întreagă explozie young adult fiction, cărți care se vînd pe bandă, romane traduse simultan în zeci de limbi, uneori afaceri, și nu cărți, formule după rețetă, eventual transformate imediat în blockbustere în una, două, trei părți.
Asta a fost întrebarea de la care a pornit selecția de șapte eroine și eroi, personaje foarte cunoscute care au strîns armate de fani și care apar, eventual, și în ecranizări. Unele sînt originale, puternice, cu o atitudine care intrigă, altele mai fantaste, mai discrete, cu o construcție mai imaginativă. Sînt și personaje ieșite dintr-o combinație de elemente verificate înainte de succesul altor cărți. Toate sînt însă prezente cu un foarte mare impact în viețile de cititori ale copiilor și puștilor care le urmăresc avizi aventurile preț de cîte o trilogie. Înainte să spunem mai multe despre ele, m-am gîndit să facem cunoștință. Am presupus că Harry Potter și vampirii din seria Amurg au fost deja supraexpuși, așa că pe ei i-am omis din start. Nu am vorbit nici despre cărți de nișă, ci despre romane și trilogii care s-au impus deja și ale căror eroine și eroi prind, în masă, fantasmele foarte multor milioane de cititori.
Katniss Everdeen – Jocurile Foamei
Katniss Everdeen, interpretată de Jeniffer Lawrence
Katniss Everdeen, eroina ciclului Jocurile foamei, de Suzanne Collins a devenit, cu puţin ajutor de la Hollywood, o supereroină, cu superputeri împrumutate inclusiv de la Jennifer Lawrence, actriţa care a adus personajul pe ecrane în cele două blockbustere, The Hunger Games şi The Hunger Games – Catching Fire. Katniss este orfană de tată şi vine dintr-o familie săracă, din Districtul 12, o zonă minieră din regatul distopic Panem, în care sărăcia e endemică. Este selectată să ia parte la jocurile foamei, o invenţie grotescă a nomenclaturii din Capitol, centrul delirant al regatului, în care reprezentanţi din fiecare district trebui să lupte unii cu alţii pînă cînd nu mai rămîne decît unul (una). Katniss e o rebelă care manevrează arcul cu o agilitate rară, e plină de compasiune, puternică, atentă, empatică şi ştie tot ce se poate despre tehnici de supravieţuire în condiţii limită. După succesul seriei scrise de Suzanne Collins şi după cele două filme, Katniss a urcat multe poziţii pe lista scurtă a prenumelor alese pentru fetițe de foarte mulţi părinţi.
Cronici Jocurile Foamei: partea 1, partea 2, partea 3
Cumpără cartea de aici.
Beatrice “Tris” Prior – Divergent
Shailene Woodley în rolul lui Tris Prior
O altă eroină care cîştigă teren călcînd fidel pe urmele rebelei Katniss Everdeen este Beatrice “Tris” Prior, protagonista unui roman de debut devenit bestseller-instant, Divergent, de Veronica Roth. Tris e cam din aceeaşi familie cu Katniss, cele două romane fiind adesea comparate: şi unul, şi altul au acţiunea plasată într-un regat abuziv, postapocaliptic, pe ruinele a ceea ce fusese odată nordul Americii, respectiv oraşul Chicago (în Divergent), amîndouă au eroine care nu se potrivesc cu tiparele rigide ale unei societăţi care cultivă crima în viaţa de zi cu zi, amîndouă au ajuns, în fine, pe marile ecrane în nişte superproducţii cu succes de masă. Şi Katniss şi Tris sînt luptătoare carismatice, fugare hăituite, figuri puternice, care îşi caută identitatea în timp ce luptă pentru propria viaţă şi metabolizează condiţionările unor societăți brutale. Tris Prior e, ca și eroina din Jocurile foamei sînt două fete care cultivă curajul, în special în fața unui sistem rigid, care vrea să controleze indivizii și care refuză, fiecare în felul ei, un set constrîngător de convenții.
Cumpără cartea de aici.
Lumikki – Roșu ca sîngele
Coperta originală a romanului Roşu ca sîngele, de Salla Simukka
O eroină atipică, în comparaţie cu aceste două super-eroine încarnate, deja, în cîteva superproducţii americane, este o adolescentă nordică, o elevă singuratică dintr-un liceu de artă din Finlanda. Numele ei este Lumikki și apare într-un roman finlandez foarte popular, Roşu ca sîngele (trad. Sigrid Crăsnean, Editura Trei), scris de o tînără și deja multipremiată autoare, Salla Simukka. Despre Lumikki s-a scris că ar fi varianta lui Elisabeth Salander pentru adolescenţi, şi cam ăsta ar fi, în două vorbe, profilul ei. Este o puştoaică filiformă care preferă hainele unisex, dacă se poate cu glugă, care a suferit abuzuri în trecut, aşa că s-a apucat de lupte, urmează un liceu de artă în Tampere, un oraş congelat din Finlanda, e non-binary, sarcastică, singuratică, introvertită şi foarte critică. Are deja reguli de viaţă, îi citește pe ceilalți după cîteva detalii („Lumikki căută cu privirea elementul care nu se potrivea. Fiecare om are un astfel de element în cameră, ceva care nu făcea parte din peisaj“), ajunge să fenteze niște huidume implicate în crimă și trafic de droguri, rezolvă un caz de crimă în care a picat prin hazard și, bineînțeles, e cît pe ce să fie omorîtă, și nu o dată. În plus, cum ziceam, face, din mers, și o critică a glossificării fetelor în adolescență, și, de fapt, a întregului model de roluri pe care trebuie să-l asume fetele și băieții. Reproduc un singur pasaj lămuritor pentru latura asta a lui Lumikki, o mică detectivă inteligentă, empowering și tot mai populară:
„Lumiki meditase o vreme, pînă cînd își dăduse seama că toată prosteala asta era pentru băieți. Că ele le semnalizau că sînt micuțe, drăgălașe, vulnerabile. Si sexy în sensul bun, din punctul de vedere al unora dintre băieți. Se prosteau pentru ca băieții cei mai buni din clasă să se simtă mai deștepți, mai puternici și mai cunoscători. Lumikki se întrebase mereu dacă ei își dădeau seama ce făceau ele. Nu li se părea umilitor că fetele trebuie să joace teatru pentru ca ei să se simtă superiori? O parte din băieți vedeau dincolo de rol, dar acesta nu le era destinat lor. Erau prea deștepți ca să fie sexy. Dintr-un oarecare motiv, inteligența nu era considerată sexy în liceu. Dacă voiai să fii sexy, trebuia să fugi de inteligență ca de ciumă. Inteligența era plictisitoare, obositoare, iritantă și dacă nu de-a dreptul urîtă, atunci cel puțin ștearsă. “
Și Lumikki va apărea, surpriză (!) în următoarele două volume ale unei trilogii.
Scrapbooking cu scene din Miss Peregrine, un roman în curs de ecranizare, într-o variantă Tim Burton
Cumpără cartea de aici.
Miss Peregrine
Următorul personaj are cel puțin un dar ieșit din comun, dar nu e bine să vă stric descoperirile de cititori, așa că am să zic doar că talentul lui are legătură cu niște monștrii. L-am scos dintr-o carte care iese și ea din seria vampiri, vrăjitori sau supraviețuitori în universuri totalitare, postapocaliptice, iar carte, care are deja o armată de fani se numește Miss Peregrine, este scrisă de Ransom Raggs și tradusă, la Editura Arthur, de Gabriella Eftime. Personajul care a căștigat de partea lui o mulțime de cititori este Jacob, un puști de 16 ani care, după moartea stranie a bunicului, face cum face și ajunge pe o insulă aruncată pe undeva pe coasta Țării Galilor pentru a dezlega un mister din trecutul acestuia, mister spre care l-a împins înainte să moară. Misterul are legătură cu o casă de copii organizată cu mînă de fier de Miss Peregrine, un stabiliment înconjurat de mister, despre care localnicii spun că ar fi fost spulberat de bombardamentele din timpul celui de Al Doilea Război Mondial, iar mărturiile bunicului, altceva. Jacob își învinge teama și intră în hardughia delabrată, adevărată casă cu fantome, și de aici pășește într-o dimensiune în care funcționează un alt tip de temporalitate și de realitate. Trăsăturile care fac și din Jacob un erou (dacă luăm în seamă masele de cititori îndrăgostite de cartea asta) nu au legătură cu forța fizică, ci cu o profunzime a înțelegerii, cu lipsa prejudecăților, cu bogăția imaginației și cu afecțiunea pentru ceilalți. Nu spun mai mult, doar că Miss Peregrine are și un acompaniament de imagini vintage, bizare, tulburătoare, scoase parcă dintr-un cabinet de curiozități, imagini recuperate din colecții adevărate, și care-ți dau fiori dacă le privești noaptea singur acasă!
Cumpără cartea de aici.
Nathan – Jumătatea rea
Nathan e o variantă tulbure de vrăjitor, specie de erou lansată de J. K. Rowling, prin Harry Potter și ajunsă acum într-o formă derivată, dar nu mai puțin interesantă dacă ne uităm, din nou, la ce și cum se vinde pe piața de carte pentru adolescenți. Este și el eroul unui roman de debut cu drepturi cumpărate în aproape 40 de țări înainte de publicare, Jumătatea rea, de Sally Green (trad. Ioana Filat, Editura Trei), fiul unei vrăjitoare bune și al unui super-vrăjitor negru. Trăiește împreună cu bunica dinspre mamă, o vindecătoare care nu-l respinge cum o fac mulți din jur, inclusiv sora vitregă, pentru că nu e alb pur. E protagonistul unei cărți (și asta, prima dintr-o trilogie!) în care autoarea pune în discuție limitele unor judecăți morale simpliste și statutul de hibrid inadaptat al adolecentului, pînă la urmă. După ce e torturat, izolat, măsurat și verificat periodic de consiliul Vrăjitorilor Albi pentru a vedea spre ce parte de moștenire genetică va înclina pînă la urmă, Nathan ajunge un fugar pentru care șirul de aventuri abia începe. În Nathan, Harry Potter are un descendent mai dark, mai violent, mai auster și mai urban!
Cumpără cartea de aici.
Colin Singleton – De 19 ori Katherine
Cumpără cartea de aici.
Liesel – Hoțul de cărți
Cumpără cartea de aici.
