• conferința continuă, pe 19 și 20 septembrie, la București, dezbaterile europene care au avut loc la Budapesta, în 2012 și 2013, pe teme de istorie contemporană, dar, în același timp, marchează și debutul unei serii de conferințe dedicate acestui centenar ce vor avea loc în următoarea perioadă la Belgrad și Atena

• 20 de invitați din 10 țări europene: istorici, politologi, sociologi, scriitori

• Intrarea este liberă. Se asigură traducere simultană

• Vineri, 19 septembrie, ora 18.00 (Aula BCU)

Cum conviețuim unii cu alţii în Europa şi ţările vecine: diplomaţie, sancţiuni, război
Mihai-Răzvan Ungureanu (moderator)

Participă: Dan Dungaciu, Emil Hurezeanu, Ivan Krastev, Michael Stolleis

Nimeni nu vrea să se ajungă la violenţă. Pe de altă parte, nu întotdeauna Pacta sînt servanda pentru toate părţile implicate. Cît timp se pot prelungi negocierile diplomatice? Avem exemplul crizei din Kosovo, în care încercările reiterate de a găsi soluţii rezonabile n-au putut evita, în final, războiul (declanşat, de altfel, fără acordul Consiliului de Securitate, ceea ce constituie un subiect în sine). Sancţiunile economice sînt şi ele cu două tăişuri: ele pot avea un efect retroactiv şi asupra ţărilor care le aplică. În plus, ele afectează, inevitabil, mase largi de cetăţeni nevinovaţi. Altă întrebare: ce garanţii de securitate au ţările vecine conflictului din partea organismelor internaţionale? Ce statut pot avea (sau spera) ţările încă neafiliate la blocurile de putere existente? De luat în calcul sînt şi o serie de urme ale istoriei în estul european (relaţiile România-Moldova, Polonia-Ucraina, Ucraina-Rusia, Rusia-Crimeea).

• Sîmbătă, 20 septembrie, ora 9.30 (Colegiul Noua Europă)

Vecinii de aproape şi „vecinii” de departe ai Europei: Federaţia Rusă şi Statele Unite
Heinrich Detering (moderator)

Participă: György Dalos, Sonja Margolina, Oksana Sabuschko, Richard Swartz

Un efect al „globalizării” este tendinţa oricărei tensiuni locale de a iradia asupra ansamblului planetar. Problemele regionale pe care le are de rezolvat Europa în preajma hotarelor ei trebuie să ţină cont de interese, presiuni şi solidarităţi ale unor parteneri care, deşi sînt la distanţă, au un cuvînt de spus. Statele Unite au asumat „vecinătatea” europeană în timpul celor două războaie mondiale, după cum au asumat „vecinătatea” asiatică în Irak. Europa se plasează, vrînd-nevrînd, între doi „jucători” politici, foarte diferiţi, dar la fel de influenţi. E „vecinătatea” NATO o garanţie de stabilitate politică, în raport cu „vecinătatea” Federaţiei Ruse (şi a potenţialilor ei aliaţi asiatici)? Ce înseamnă Rusia (istoric, cultural, politic) pentru Europa şi ce înseamnă, pentru Europa (istoric, cultural, politic) Statele Unite? E Europa un negociator optim în relaţiile Federaţia Rusă – Statele Unite? Are un rol de jucat? Există un anti-americanism european şi un anti-europenism american?

• Sîmbătă, 20 septembrie, ora 11.30 (Colegiul Noua Europă)

Europenism şi etnicitate. O reinventare a conceptului de „stat naţional”?
Raluca Alexandrescu (moderator)

Participă: Andrei Cornea, Slavenka Drakulić, Silvia Marton, Ilma Rakusa

În ciuda globalizării şi a retoricii comunitare, se pare că naţiunile au oarecari dificultăţi să concilieze imperativul cooperării, al acţiunii economice şi politice concertate (implicînd, între altele, anumite cedări de suveranitate), cu sentimentul identităţii etnice, al tradiţiilor locale, al orgoliului naţional. Uniunea Europeană n-a găsit încă modalitatea cea mai eficientă de a ţine în echilibru aceste tendinţe contrare. Discursul comunitar are efectul paradoxal de a stîrni, adesea, reacţii centrifugale. Estul şi Centrul european au, de altfel, o proastă experienţă a aglutinării impuse. După decenii de Internaţională Socialistă, de „internaţionalism proletar”, ele au nevoie de un răgaz al regăsirii de sine. Dar nici ţările democraţiilor avansate nu sînt ferite de recrudescenţe, uneori alarmante, ale naţionalismului xenofob. Ce mai poate însemna astăzi „Europa Naţiunilor”?

• Sîmbătă, 20 septembrie, ora 18.00 (Teatrul Odeon)

Graniţele Europei: ameninţare, zonă gri sau „zonă de negociere”?
Andrei Pleșu (moderator)

Participă: Edhem Eldem, Yaroslav Hrytsak, Jörn Leonhard, Karl Schlögel

Multe din ţările Europei Centrale şi de Est au suferit, în anii Războiului Rece, de un sindrom al excluziunii. Se simţeau „europene”, dar nu aveau acces la masa comunitară. După 1989, în perioada de pre-aderare la UE, s-a trecut de la sindromul excluziunii, la unul al non-apartenenţei: nu mai exista „lagărul socialist”, dar nu exista încă o absorbţie definitivă în perimetrul instituţional al Vestului. Riscul era o indefinită prelungire a unui statut de „zonă gri”. În momentul de faţă, dincolo de hotarele Uniunii Europene, există încă ţări candidate (Moldova, Ucraina), dar există, foarte aproape, un „vecin” recalcitrant, cu perspectiva de a deveni o ameninţare (Federaţia Rusă). Într-un articol publicat nu de mult în Die Zeit, Wolf Lepenies era de părere că anumite teritorii circum-europene (Ucraina şi Turcia, de pildă) ar trebui să accepte un statut de trading zones: prin definiţie, ele aparţin simultan unor lumi diferite şi ar fi preferabil să rămînă ca atare, într-o utilă postură de intermediari. Nici Ucraina, nici Turcia nu trebuie „europenizate”, după calapodul clasic al „integrării”, practicat pînă acum. Vocaţia lor este una a concilierii, a temperării oricărei confruntări, a deliberării paşnice, evitîndu-se „iritarea” contraproductivă a vecinilor lor răsăriteni. Întrebarea este în ce măsură o ţară poate subzista în condiţia de „coridor”? În ce măsură este legitim şi benefic să i se interzică o opţiune geopolitică fermă, o afiliere civilizatoare?

Proiect organizat de: Colegiul Noua Europă, Deutsche Akademie für Sprache und Dichtung, S. Fischer Stiftung, Allianz Kulturstiftung

Cu sprijinul: Guvernului Federal German pentru Cultură și Media

Parteneri: Goethe-Institut, Teatrul Odeon, Biblioteca Centrală Universitară din București, Librăria Humanitas de la Cișmigiu

Comunicare: Headsome Communication

Parteneri media: ​Digi 24 TV, RFI, Adevărul, Dilema Veche, Hotnews.ro, Revista 22, Observator cultural, Dela0.ro, Contributors.ro, Lapunkt.ro, Bookaholic.ro, societatesicultura.ro, Ceașca de cultură, Accente, Suplimentul de cultură, Metropolis, LiterNet.ro