Interviuri

Emilian Pal: „Limbajul poetic e făcut din lucruri nespuse la timpul lor” (interviu)

Emilian Pal debuta, în anul 2014, cu volumul de poezie Fortral, Editura Tracus Arte. Volumul a fost nominalizat la Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Prima (Botoșani) și la Premiul pentru Debut al Uniunii Scriitorilor din România. Urmează Dumnezeu ne iubește în Braille, 2016, editat de Asociația Cetatea Nouă și tot ce atingeam se prefăcea în oameni, Editura Tracus Arte, 2017. Despre acest volum Teodor Dună a scris: „Odată cu acest al treilea volum publicat, tot ce atingeam se prefăcea în oameni, am certitudinea că Emilian Pal este unul dintre cei mai valoroși poeți afirmați în ultimii ani în literatura română”.

Citeşte tot articolul


Radu Andriescu: „«Gerul dintre ei» e o carte pentru gurmeții poeziei” (interviu)

Recent, Radu Andriescu a publicat un nou volum de poezie, Gerul dintre ei, la Casa de editură Max Blecher. „Mulți vor fi nervoși după primele pagini, unii chiar vor renunța, dar odată ieșiți din proximitatea confortului caustic sentimentul critic dispare, lăsând loc plăcerii ușor melancolice, amintindu-ne că suferința ne dezvăluie acea zonă obscură de care nu vrem să știm. Multe din poemele acestei cărți sunt fotografii care ți-au creat cândva vagi senzații de fericire, consumată în natură, alături de niște intelectuali anonimi”, a scris V. Leac pe coperta a patra. Pentru a cunoaște personajele Escu și Esca din perspective și unghiuri cât mai diverse și nu numai, Radu Andriescu a creat un portal care se deschide și închide în rândurile de mai jos:

Citeşte tot articolul


Daniela Luca: „Sunt inimi care neputând trăi anumite afecte le «împrumută» din alte inimi” (interviu)

Daniela Luca a revenit la finalul anului 2017 cu un nou volum de poezie, „Intermezzo”, colecția „Avanpost”, Editura Paralela 45. Pe coperta a patra a volumului, Cosmin Perța scrie: „Intermezzo este un volum de poezie simfonică, în trei părți, în care vocile memoriei, ale experienței, ale percepției afective și poetice a lumii înconjurătoare se suprapun, se completează, se contrapun, uneori, pentru a contribui la o armonie și la o viziune poetică unică”. Pentru cei care nu au fost la lansările de la Târgul de carte Gaudeamus sau din Londophone, sau pentru cei care nu au citit încă „Intermezzo”, acest interviu poate fi un punct de pornire pentru descoperirea micro-spațiilor interioare de care nu scapă nimeni.

Citeşte tot articolul


Interviu cu scriitoarea Tatiana Țîbuleac, realizat de Luca Dragu, elev în clasa a IX-a, la FILTM VI

Grație organizatorilor Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara „La Vest de Est / La Est de Vest” (FILTM), a ajuns la noi un al doilea interviu realizat de Luca Dragu (primul aici, cu Mircea Cărtărescu), elev în clasa a IX-a la Liceul Teoretic „Nikolaus Lenau” din Timișoara și frontman în ALL Friends Band - trupă care s-a născut pe când era în clasa I. Pe lângă muzică, Luca joacă în piese de teatru, iar cealaltă mare pasiune a sa este literatura – îi place să citească și să abordeze autori contemporani. De aceea, la cea de-a VI-a ediție a FILTM, care a avut loc între 25 și 28 octombrie 2017, Luca și-a dorit să stea de vorbă cu scriitoarea Tatiana Țîbuleac, care a publicat, la sfârșitul lui 2016, una dintre cele mai bune cărți din literatura română contemporană: Vara în care mama a avut ochii verzi (Editura Cartier). (Musai de citit dacă nu ați apucat până acum!) Ce a ieșit din dialogul acestora, vă invităm să citiți în rândurile care urmează. Citeşte tot articolul


Cristina Andrei: „Niciodată nu greşeşti cu lucruri simple. Pâine de casă, brânzeturi, măr verde, câteva boabe de strugure, un pahar de vin roşu, poveşti”

Cristina Andrei este, cel puțin pentru mine, una dintre cele mai surprinzătoare apariții pe scena literară a ultimilor ani: o prozatoare care a ales un debut târziu, dar sigur, cu un roman care indică o maturitate impresionantă a scrisului și o excelentă stăpânire a tehnicilor narative. Romanul Abonatul nu poate fi contactat a apărut la Editura Nemira, în 2014, în Colecția „Cuaternar”, și s-a bucurat de aprecierile criticii de întâmpinare, dar și de un public în căutarea unui povestitor hărăzit și a unei fraze bine alcătuite. Deși, poate, comparațiile nu sunt cea mai bună cale de a evalua un autor, aș așeza-o pe Cristina Andrei în descendența Gabrielei Adameșteanu, cu care împarte construcția inteligentă și o stilistică bine strunită, dar și memorabilele personaje feminine cărora le dă viață. Și cred cu tărie că o a doua carte o să-i confirme talentul anunțat la momentul debutului.

Am rugat-o să-mi răspundă la micul chestionar gastronomic (parțial fix, parțial mobil, adaptat fiecărui autor în parte), aflat în centrul rubricii „Gastro-literare”, și a făcut-o cum știe ea cel mai bine: cu povești frumoase, cu umor și cu inteligență. Mai mare dragul s-o citești! Poftă bună... la lectură!  Citeşte tot articolul


Marius Chivu: „Nu mi-a fost greu să nu exist pe lîngă Ford” (interviu)

Marius Chivu a debutat în volum în anul 2012 cu poemele „Vântureasa de Plastic”, pentru care a primit, în același an, premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România și premiul pentru debut al revistei „Observatorul cultural”. Pentru cei obișnuiți cu vocea jurnalistului cultural și a criticului literar Marius Chivu, volumul de poeme a reprezentat întîlnirea cu un personaj din altă poveste. De altfel, volumul a stat multă vreme în sertarul autorului, pînă cînd însemnele întîmplării care au dus la scrierea poemelor au devenit suficient de estompate pentru a suporta negrul pe alb al tiparului. În același an, Marius escaladează Himalaya și devine apoi unul dintre puținii autori de carte de călătorie din România. Între timp, editează mai multe antologii de proză scurtă românească și de poezie. Susține cursuri de creative writing și fondează, alături de Florin Iaru și Cristian Teodorescu, revista de proză scurtă „iocan”. În 2016, scrie o nouă carte de călătorie, „Trei săptămâni în Anzi”. Volumul de proză „Sfîrșit de sezon”, apărut în 2015, lasă să se întrevadă în mai multe locuri „slăbiciunea” lui Marius Chivu pentru Richard Ford, dar chiar și așa noua lui ipostază, cea de traducător al povestirilor din volumul „Rock Springs”, este una surprinzătoare. Citeşte tot articolul


Octavian Perpelea: „Mă aflu într-o relaţie tot mai tensionată cu Octavian Perpelea” (interviu)

Volumul „Noaptea Sfântului Alcoolomeu” (Antologie de haikuuri), de Octavian Perpelea, a apărut recent la Casa de Pariuri Literare. În prefață, Caius Dobrescu scrie: „(Pseudo?)haikuurile lui Octavian Perpelea sînt despre libertatea interioară, ca iluminare, ca satori, nu doar fiindcă străpung și destramă punctual și momentan rețeaua mecanismelor noastre de gîndire. Ci mai ales pentru că oferă o idee despre cum s-ar putea coloniza printr-un stil de viață o atare condiție de imponderabilitate. Sceptică față de plin, prietenoasă față de vid, poezia lui Octavian Perpelea reușește, în plan formal, o spectaculoasă sinteză între Zen și South Park”.

Citeşte tot articolul


Bibliotecă de scriitor – Florin Chirculescu: „Eu sunt în tabăra cu povestitori și am senzația că tabăra cealaltă lovește în apetitul general pentru lectură”

Dacă citiți mai rar - sau chiar deloc - literatură science-fiction, s-ar putea să nu fi auzit de Florin Chirculescu, în schimb numele de Sebastian A. Corn e foarte posibil să vă fi ajuns pe la urechi. Sub acest pseudonim, scriitorul (de profesie medic chirurg) a publicat numeroase romane și povestiri în ultimii douăzeci și cinci de ani, fiind considerat un nume de referință al literaturii science-fiction din România. Chiar și eu, care sunt un cititor ocazional de SF, aveam în lista de dorințe Ne vom întoarce în Muribecca, despre care aflasem că e o carte excelentă. Citeşte tot articolul


Simona Antonescu: „Am folosit prilejul mesei ca să-mi port cititorii într-o lume mai puţin obişnuită pentru noi”

Simona Antonescu a fost, pentru mine, cel puțin, o surpriză foarte plăcută, pe o scenă literară din ce în ce mai nombrilistă și mai uniformă, care a ignorat o bună perioadă ingredientul principal al literaturii: povestea. Autoarea Fotografului Curții Regale și a celorlalte două romane - Darul lui Serafim și Hanul lui Manuc - este, înainte de orice, o excelentă povestitoare, capabilă să reînvie lumi demult apuse și să facă din personajele sale oameni vii. Ca orice mare povestitor, Simona Antonescu se folosește de mâncare pentru a da autenticitate narațiunilor sale, știe să se bucure din plin de fascinantul univers al gusturilor și evocă într-un fel extrem de emoționant mâncărurile copilăriei. Scrie întotdeauna cu o ceașcă de cafea alături, îi place bulzul ciobănesc și gustul acrișor și unul dintre scriitorii care au format-o e Mihail Sadoveanu, autorul unora dintre cele mai frumoase „peisaje” culinare din literatura română. Poftă bună... la lectură! Citeşte tot articolul


Robert G. Elekes: „Biofilm este un spectacol fluid, care se adaptează” (interviu)

Biofilm a fost mai întâi titlul unui poem din volumul aici îmi iau dinții-n spinare și adio, de Robert G. Elekes (editura Tracus Arte), apoi a devenit un spectacol experimental de dans contemporan, muzică și poezie, conceput de Robert G. Elekes, Petra A. Binder, Radu Mureșan și George Pandrea. Din 2017, Biofilm a devenit biografia fiecăruia dintre aceștia, a spațiilor și evenimentelor sociale sau politice actuale.

Citeşte tot articolul


Mihai Zamfir și romanul literaturii române: „O istorie stilistică a literaturii române nu s-a mai făcut” (interviu)

Întâlnirea cu profesorul Mihai Zamfir vine și definitivează un profil pe care cărțile lui îl promit ferm. Eleganța intelectuală, finețea argumentării nu sunt nici pe departe numai niște efecte de condei, ci aparțin personalității lui, simultan erudită și fermecătoare. Toate acestea au transformat interviul într-un dialog. Am preferat forma aceasta unei eventuale recenzii aride. Citeşte tot articolul


Iulia Modiga: „Mă irită extremele, absența nuanțelor” (interviu)

Iulia Modiga publică un nou volum la editura Cartea Românească, Incendii, care va fi lansat la Târgul Internațional Gaudeamus. Aflată mereu în situații de urgență, în care până și memoria poate deveni „demisionară”, poezia Iuliei Modiga e conectată la comunități și situații în care vocea acestor comunități devine nucleul bazal. Așteptările pe care le creează poezia Iuliei Modiga „acceptă absența și justificările ei probabile”, responsabilizează și devine un ecou conștient al vieții noastre, a tuturor. Așteptam de mult timp o voce care își asumă riscuri și nu cedează în fața lașității inerente a speciei umane.

Citeşte tot articolul


Prof. Gabriel Săndoiu: „O singură metodă are efect în educație: predarea prin fascinație”

Un bărbat mic de statură, vioi, cu barbă albă, stufoasă, puțin îngălbenită de la tutun, intră val-vârtej în sala de clasă. “Dragii dulci”, își cheamă elevii când sunt cuminți și deștepți, “porcușorilor” când, dimpotrivă, fac pe nebunii și nu-s atenți la oră. Cei mai mulți dintre elevi îl consideră unul de-al lor, de vreme ce joacă fotbal cu ei în curtea școlii și nu-i întrece pe cei mai mulți ca înălțime, dar când vine vorba de orele de filosofie și logică, toți îl respectă și cască gura fascinați. Profu’ Săndoiu are un mod neobișnuit de a vorbi, de a fraza, de a folosi timpurile. Ochii lui poartă o sclipire jucăușă care îi luminează vocea adâncă, veselă, cu accente germanice și pe alocuri franțuzești. E o apariție unică în școala românească și un profesor legendar nu doar printre liceeni, ci și printre doctori în filosofie, logicieni sau academicieni.Citeşte tot articolul

Robert Simonišek: „Cred că scrisul în general ar trebui să fie expresia unei necesități interioare și că poezia, proza, eseul sunt doar forme diferite de exprimare”

Robert Simonišek s-a născut în 1977, în Slovenia. Este poet, prozator, eseist și critic de artă. A fost, vreme de câțiva ani, ghid de turism, iar vreme de câteva luni, a predat la Universitatea din Ljubljana. La sfârșitul lui octombrie a participat la maratonul de poezie prin Europa Centrală și de Sud-Est, din cadrul Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara, alături de alți poeți din România și din străinătate. Citeşte tot articolul


Vlad Drăgoi: „distracţie, destindere, asta vreau să-mi fie poezia” (interviu)

Sfârșitul lunii octombrie a adus cea de-a șasea ediție a Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara. Scriitori din România și Europa Centrală au participat la evenimentele organizate pe parcursul a patru zile. Șase dintre invitați au citit din romanele lor, alți patru s-au întrecut într-un maraton de poezie, iar patru au intrat în ring, concurând într-un meci de box literar. Unul dintre cei patru concurenți ai Literary Death Match a fost Vlad Drăgoi. Citeşte tot articolul