Literatură română

Bookaholic.ro susține literatura română!

Haideți să descoperim împreună literatura română și să cunoaștem cât mai mulți scriitori, să le citim cărțile și să îi ascultăm ce spun! Literatura română este un domeniu fascinant dar, din păcate, este prea puțin cunoscută și susținută și ne dorim să scoatem în față cărțile care merită citite.

Recenzii literatură română

Scriem recenzii de literatură română nouă sau veche, îi citim cu atenție pe autorii români și căutăm cele mai interesante lucruri în cărțile românești. Literatura română este plină de surprize minunate pe care vrem să le descoperim împreună. Tocmai de aceea, găsiți aici atâtea cronici și recomandări de cărți românești.

Interviuri cu scriitori români

Stăm de vorbă cu scriitori cunoscuți sau debutanți și ne bucurăm să ascultăm ce au ei de spus despre cărțile și viața lor. Interviurile ne aduc întotdeauna o privire de adâncime asupra universului interior al unui scriitor roman.

Noutăți

Ne place să fim mereu la curent cu tot ce e nou în literatura română, să descoperim scriitori români interesanți și să mergem la evenimente culturale, de la lansări de carte la discuții despre autori clasici.

Ioana Geacăr: „«Mica moarte tranzitorie» te ajută să suporți realitatea” (interviu)

Recviem pentru nuca verde apărea în toamna anului 2015 la Editura Casa de Pariuri Literare, cu o grafică a copertei realizată de Ștefan Doru Moscu. Despre Recviem pentru nuca verde, Răzvan Țupa scria: „Într-un volum în care singurele cuvinte scrise cu majuscule sunt Târgovişte, Breughel cel Bătrân sau Hieronymus Bosch şi unde nu există nici măcar o singură virgulă, reperele poeziei sunt puse la încercare, iar încercarea supremă este legătura dintre elemente aparent disparate, dintre mărci ale fragilităţii şi ipostaze brutale, o căutare expresivă în flux permanent”. Despre reperele poeziei și încercările la care sunt acestea supuse, vom afla în cele ce urmează. Citeşte tot articolul


Redefinirea feminității prin violență. Angela Marinescu

Timp de mai bine de jumătate de secol, idealul teoriilor feministe a fost configurarea progresivă a unei perspective anti-establishment, care să poată mitralia prejudecățile legate de femeie, implementate în mentalul uman mai ales prin scrierile lui Lacan, Derrida sau Freud. Punctul de convergență al celor trei gânditori îl constituie privilegierea instanței masculine – a phallus-ului – în toate domeniile cunoașterii. Ceea ce a prezidat la instituirea unui sistem falocratic a fost viziunea asupra femeii, speculațiiile din jurul dorințelor ei și al intenționalităților ei pe baza construcției sale fizice și psihice. În studiul Feminism și filosofie. Perspective asupra diferenței și egalității, Moira Gatens observă că femeile „au fost definite nu atât în termenii unor calități pozitive pe care le-ar avea, ci mai degrabă în termenii calităților masculine care le lipsesc”. Inconștient, ea se asociază, la nivel ideatic, cu Luce Irigaray când aceasta, pornind de afirmația lui Freud, că „anatomia înseamnă destin” și, analizându-i teoria, remarcă: Citeşte tot articolul


„O căldură care se extinde” – despre „un spațiu blând, care mă primește cum m-ar îmbrățișa”, de Alex Cosmescu

Anul acesta la poezia e la bistrița, Marin Mălaicu-Hondrari și Dan Coman vorbeau despre una dintre foarte puținele bestseller-uri de poezie, care și-a epuizat rapid primul tiraj și a apărut în vară cu o a doua ediție la Cartier: un spațiu blând, care mă primește cum m-ar îmbrățișa, de Alex Cosmescu. Asta e cartea pe care mi-am și xeroxat-o de la o colegă din Republica Moldova acum câțiva ani și xeroxul a umblat din mână în mână pe la mulți dintre prietenii mei. Și a avut de fiecare dată același succes. În mod firesc și totodată, în mod neobișnuit, pentru că e vorba de o poezie împotriva timpului său. Și, de aceea, multe dintre trăsăturile ei sunt pe lista de don'ts ale poeziei contemporane, dar Alex demonstrează că și blândețea, și căldura, și umanitatea pot fi resemantizate și reintegrate în discurs. Citeşte tot articolul


Primăvară în New England | Considerații critice meteosensibile – „adevăratul băiat de aur”, de Andrei Dósa

În New England, povestea Mark Twain, vremea este mereu ocupată cu ceva, întotdeauna își vede de treabă, tot schițează design-uri pe care le testează în permanență pe oameni, strict pentru a vedea ce-o să iasă. Nu e musai să călătorești în jurul lumii pentru a întocmi un clasor extensiv al meteo-minunățiilor pămîntene; trei zile de primăvară în New England îți vor fi arhisuficiente. A patra zi ar genera un surplus, ai avea „vreme care îți prisosește; vreme de închiriat, vreme de vînzare, depozitabilă, vreme de investit, vreme de împărțit la săraci” – din discursul newyorkez al lui Twain (1876). Citeşte tot articolul


Roman de teren sau jurnal autoficțional? – despre „Soldații”, de Adrian Schiop

M-a interesat doctoratul lui Adrian Schiop despre manele încă de prin 2010-2012, când își făcea cercetarea de teren în Ferentari. Țin minte că se pregătea să meargă într-un stagiu de mobilitate la Universitatea din Napoli, când și-a luat răgazul să-mi traseze pe scurt, la o bere, paralela între, pe de o parte, showbizul neo-canțonetei napolitane și legăturile cu Camorra și, pe de altă parte, manelism și lumea interlopă românească. M-a introdus astfel pieziș în nucleul tezei, care se plasa în zona relațiilor sociale ale „marginalilor”. Atunci am perceput pentru prima dată maneaua ca expresie a unor raporturi de putere de tip medieval (mult înainte ca Dani Mocanu să o spună explicit, aproape teoretizând-o, în cântecele sale). Citeşte tot articolul


Literatura română la raport: Cum stăm cu cititul şi preferinţele în materie de autori români?

Ne putem bucura, acum, la final de Bookfest, de un top al celor mai vândute cărţi, informaţie importantă dacă vrem să aflăm nu doar care sunt cele mai de interes titluri în această perioadă, ci şi dacă ne dorim să citim mergând pe mâna editorilor şi ascultând de recomandările librarilor. Astfel de cărţi care se bucură de succes depind în mare parte şi de pariul pe care editorul îl face atunci când alege să traducă o carte sau să publice un manuscris nou. Citeşte tot articolul


Cele mai bine vândute cărți la Salonul Internațional de Carte Bookfest 2017

Duminică, 28 mai, s-a încheiat cea de-a XII-a ediție a Salonului Internațional de Carte Bookfest, unde Suedia a fost țara invitată de onoare (și a avut un program consistent, coerent și fain de evenimente). Conform catalogului disponibil pe site-ul Bookfest, anul acesta au fost 75 de expozanți, care au venit cu peste 1 milion de volume la Romexpo, cărți noi, pregătite special pentru târg, sau cărți mai vechi, cu reduceri de până la 80% (în fuga mea prin târg, n-am văzut reduceri atât de mari, dar, cine știe?, poate n-am nimerit eu pe unde trebuia). Mi s-a părut inspirat că s-a păstrat Bookfestul Junior, sper că cei mici s-au bucurat de cărțile și activitățile pregătite pentru ei. Altfel, în toată tevatura specifică târgului (sute de lansări, microfonie, revederi, boxe cu volum ridicat, terase cu mici ocupate în întregime, cozi la autografe și la toalete, dat din coate în standuri aglomerate, cafele peste cafele etc.), adevărata bucurie pe care a adus-o Bookfest 2017 a fost, din punctul meu de vedere, cărțile autorilor români. Ca niciodată, au apărut acum zeci de volume excelente de literatură română contemporană, atât pentru adulți, cât și pentru copii, volume de memorii, publicistică, științifice ș.a.m.d. Așa că da, chiar avem ce citi toată vara. Citeşte tot articolul


Ce cărţi frumoase poţi aşeza pe măsuţa de cafea. Scurt discurs privind utilitatea spaţiului

Cu mult timp în urmă, în oraşul natal, mergeam des la singurul anticariat din oraş - sau, cel puţin, singurul de a cărui existenţă aflasem eu. Acolo am descoperit pentru prima oară, prin clasa a şaptea, vinilurile şi albumele de artă. Acolo am întâlnit pentru prima dată un anticar-librar, un domn în etate care cunoştea toate cărţile din librăria sa fantastică şi pe care aveam să-l ţin la curent, an de an, cu notele luate la examenul de capacitate, la bacalaureat, intrarea la facultate, licenţa, masteratul şi, într-un final, îndrăzneala de a contracta primul credit pentru o casă. Asta da prietenie îndelungată cu librarul preferat! Citeşte tot articolul


„Amintirile unei nonagenare”, de Antoaneta Ralian – sau cronica unei colecţii de memorii fermecătoare

Nu ne naştem femei, ci devenim, scria Simone de Beauvoir acum multă vreme. Cuvintele, răspândite de la o ureche la alta, pagină cu pagină, continuă să ne amintească un adevăr profund: suntem ceea ce alegem să devenim sau ceea ce ne lăsăm să devenim. Ne construim prin experienţele pe care le alegem sau prin cele cărora le dăm voie să continue. Indiferent de hotărârile pe care le luăm, un lucru e cert: aproape tot ceea ce experimentăm ne formează, iar intersectările cu alţi oameni sunt, cel mai adesea, întâlniri marcante, semne de exclamaţie sau, după caz, de întrebare, răspunsuri sau, dimpotrivă, noi motive de drumeţie şi de aspră cercetare. Citeşte tot articolul


Saloanele literare de la SAD 2017, elementul inedit al festivalului arădean

Acum două săptămâni mă întorceam de la Arad, de la Festivalul Zile și Seri de Literatură Doinaș (SAD, pe scurt), care avusese loc la sfârșitul lunii aprilie (27-30), pentru al treilea an consecutiv. În ceea ce mă privește, aceasta fusese atât prima vizită în Arad, cât și prima oară la acest festival, dedicat memoriei poetului arădean Ștefan Augustin Doinaș, un festival inventat și organizat de scriitoarea Lia Faur în 2015, când orașul candida la titlul de Capitală Culturală Europeană pentru 2021. SAD a continuat apoi și are toate șansele să devină, în timp, marca literară a frumosului oraș din vestul țării. Citeşte tot articolul