Tag: poezie

Literatura la zi. Invitat: Claudiu Komartin

Invitatul lunii aprilie este poetul Claudiu KomartinMiercuri 25 aprilie ora 19.00„Literatura la zi” este un eveniment care va avea loc lunar la Londophone şi va fi moderat de Vasile Ernu.

În fiecare lună vom invita un scriitor important cu care vom discuta şi povesti de toate. Citeşte tot articolul


Poemul săptămânii: „MOARTEA TA”, de Mark Strand

Mark Strand (1934-2014) a fost unul dintre cei mai importanți poeți americani ai generației sale, precum și editorul mai multor antologii răsunătoare și un reputat traducător, profesor și critic de artă. Născut în cea mai mică provincie canadiană, Insula Prince Edward, Strand și-a petrecut copilăria și o mare parte din adolescență în mai multe orașe din Statele Unite ale Americii, Columbia și Peru. A studiat pictura la Universitatea Yale, pe care a absolvit-o în 1959. După debutul cu volumul Sleeping with One Eye Open (1964), Mark Strand a publicat cărți care aveau să-l aducă în prim-planul poeziei americane din ultima jumătate de secol: Reasons for Moving (1968), The Story of Our Lives (1973), Elegy for My Father (1978), Dark Harbor (1993), Blizzard of One (1998, Premiul Pulitzer pentru poezie), Almost Invisible (2012), iar ultima sa carte, Collected Poems (2014), a fost nominalizată la National Book Award. A primit numeroase premii și distincții, printre care aceea de Poet Laureat al Statelor Unite (1990-1991). Citeşte tot articolul


Angela Baciu: „De la grecoaica născută Katanulis la povești cu marinari și pești cântători” (interviu)

De curând, la Editura Tracus Arte a apărut volumul de poezii „Hotel Camberi”, de Angela Baciu, cu fotografii și coperte realizate de Simona Andrei. „În cartea de faţă, viaţa celor vii şi viaţa celor duşi, timpurile şi poveştile oamenilor, trecutul şi prezentul se amestecă aşa cum se amestecă – nu e doar o metaforă! – apa dulce cu apa sărată la Sulina («marea era una cu Dunărea»). Ne amintim, citind, de personajele din Spoon River Anthology a lui Edgar Lee Masters sau de exotismul (nu doar al spaţiului, dar şi al vocabularului) lui Saint-John Perse, poetul mării. O «reconstituire» nostalgică prin care pluteşte o boare de frangipani sau plumeria – florile unui arbust care se mai numeşte şi «arborele vieţii»”, a scris Simona Popescu pe coperta cărții.

Citeşte tot articolul


Gala Premiilor revistei Observator cultural, ediția a XII-a

Luni, 16 aprilie, la ora 19.00, la Teatrul Odeon, va avea loc cea de-a XII-a ediţie a Galei Premiilor revistei Observator cultural, în cadrul căreia vor fi acordate premii la șase categorii: „Critică/Istorie şi teorie literară“, „Proză“, „Poezie“, „Eseistică/Publicistică“, „Memorialistică“ și „Debut“.

Ca şi la precedentele ediţii, revista Observator cultural va acorda Premiul Opera Omnia „Gheorghe Crăciun“ unui scriitor al cărui nume va fi anunţat în seara Galei, precum și Premiul Observator Lyceum pentru proză, decis de un juriu alcătuit din elevi de la cîteva licee de elită din Bucureşti.

În cadrul Galei, va fi acordat şi un Premiu pentru Traducere, laureata acestei ediţii fiind Tudora Şandru Mehedinţi.

Parteneri: Teatrul Odeon, High Contrast, Caracteristic, Gramma, Magnolia Parteneri media: TVR 3, Radio România Cultural, LiternetSuplimentul de CulturăȘapte Seri, Bookaholic Sponsor: Mușat&Asociații

Nominalizările la Premiile Observator cultural 2018

Critică/istorie literară/ teorie literară

Gelu Ionescu, Cartea lui Prospero. Eseuri despre douăsprezece piese de William Shakespeare, Humanitas Alexandru Matei, Roland Barthes, mitologii românești, urmate de Fîntîna barthesiană, Art Ion Simuț, Literaturile române postbelice, Editura Școala Ardeleană Oana Soare, Ceilalți moderni, Antimodernii. Cazul românesc, MNLR Bogdan Ștefănescu, Patrii din cuvinte. O tropologie a discursurilor identităţii naţionale, EUB

Eseistică/publicistică

Dorian Branea, Statele Unite ale românilor. Cărţile călătoriilor româneşti în America în secolul XX, Humanitas Viorel Marineasa, Prozator din silă. Viorel Marineasa în dialog cu Robert Șerban, CDPL Vintilă Mihăilescu, Hotel Ambos Mundos. Scurt eseu de antropologie borgesiană, Polirom Victor-Ieronim Stoichiță, Imaginea Celuilalt. Negri, evrei, musulmani și țigani în arta occidentală în zorii epocii moderne, 1453-1600, Humanitas Claudiu Turcuș, Împotriva memoriei. De la estetismul socialist la noul cinema românesc, Eikon

Debut

Ovidiu Anemțoaicei, O propunere de corpo-etică feministă: masculinități și filozofia diferenței sexuale, Tracus Arte Cosmin Ciotloș, Elementar, dragul meu Rache. Detalii mateine sub lupă (critică), Humanitas Raul Popescu, Ioan Petru Culianu. Ipostazele unui eretic (critică), Eikon Bogdan Răileanu – Tot spaţiul dintre gîndurile mele (proză), Polirom Adriana Stan, Bastionul lingvistic. O istorie comparată a structuralismului în România (critică), MNLR Mara Wagner, În spatele blocului (proză), Nemira

Memorialistică

Nicolae Breban, Viața mea, Polirom Ioan-Florin Florescu, Jurnal scoțian, Polirom Elena Stancu, Cosmin Bumbuț, acasă, pe drum. 4 ani teleleu, Humanitas Mihaela Miroiu, Cu mintea mea de femeie, Cartea Românească Alexandru Uiuiu, Iustin, Charmides

Poezie

Dan Coman, Insectarul Coman, Charmides Teodor Dună, Kirilă, Tracus Arte Ștefan Manasia, Gustul cireșelor, Charmides Vlad Moldovan, Glitch, Charmides Elena Vlădăreanu, bani. muncă. timp liber, Nemira

Proză

Diana Adamek, Adio, Margot, Univers Florin Chirculescu, Greva păcătoșilor, Nemira Ioana Nicolaie, Pelinul negru, Humanitas Răzvan Petrescu, Mandarina, Curtea Veche Mihai Radu, Extraconjugal, Polirom Tatiana Țîbuleac, Vara în care mama a avut ochii verzi, Cartier

Juriul care va decide premiile în 2018 este alcătuit din: Carmen Muşat (preşedinta juriului), Bianca Burţa-Cernat, Cezar Gheorghe, Adrian Lăcătuş, Iulia Popovici şi Bogdan-Alexandru Stănescu.

La fel ca în anii precedenţi, am decis de la bun început să scoatem de pe lista de nominalizări cărţile publicate anul trecut de redactorii şi colaboratorii noştri apropiaţi. Astfel, deşi au obţinut voturi suficiente pentru a intra pe lista nominalizărilor, au ieşit din competiţie volumele Cele mai mici proze de Doina Ioanid, Copilăria lui Kaspar Hauser de Bogdan-Alexandru Stănescu, Cei frumoşi şi cei buni de Cristian Fulaş (partenerul nostru în organizarea Festivalului „Oraşul şi literatura“) şi cele două volume din ciclul „Parazitul simpatic“, Moarte în Ţinutul secuilor şi Praf în ochi de Caius Dobrescu. De asemenea, întrucît am avut în vedere doar titlurile noi, nu şi ediţiile revăzute, adăugite sau antologiile, nu am inclus în nominalizări volumele Ion Vinea, un scriitor între lumi şi istorii de Sanda Cordoş şi Maeştrii unei arte muribunde de Claudiu Komartin.

Au votat pentru nominalizări: Șerban Axinte, Bianca Burța-Cernat, Paul Cernat, Bogdan Crețu, Adina Dinițoiu, Caius Dobrescu, Silvia Dumitrache, Raluca Dună, Cezar Gheorghe, Cristina Ispas, Adrian Lăcătuș, Doris Mironescu, Carmen Muşat, Oana Cătălina Ninu, Antonio Patraș, Raul Popescu, Iulia Popovici, Alina Purcaru, Bogdan-Alexandru Stănescu, Ovidiu Șimonca, Claudiu Turcuș, Mihaela Ursa. Ca şi pînă acum, votanţii care au avut şi cărţi proprii pentru jurizare s-au abţinut de la vot la categoriile respective.


Poemul săptămânii: „risipă”, de Rita Chirian

Rita Chirian (n. 1982) a debutat editorial în 2006 cu volumul de poezie Sevraj, distins cu Premiul Național „Mihai Eminescuˮ. I-au urmat poker face (Vinea, 2010), Asperger (Cartea Românească, 2012) și Casa fleacurilor (Casa de Editură Max Blecher, 2016), pentru care a primit Premiul „Tânărul Scriitor al anuluiˮ. A tradus câteva romane din limba franceză și este redactor al revistelor Poesis Internațional, Euphorion și semnează cronici de carte în Vatra. Citeşte tot articolul


Dumitru Crudu despre „Poooooooooate”: „O mutilare simbolică” (interviu)

De curând, în colecția „Poezia deceniului I”, a apărut ediția a doua a volumului de poezie „Poooooooooate”, de Dumitru Crudu, Editura Tracus Arte.

„Poooooooooate (cu exact nouă „o”-uri) cuprinde aceleaşi versuri scurte, dictate în foc automat de o voce maniaco-depresivă care nu numai că se foloseşte de cuvinte pentru a-şi exprima alienarea, dar alienează, după chipul şi asemănarea-i, cuvintele însele (...) Oximoronul disperării blazate ambalează tensiunea unei poezii stranii, hidoase, deloc locvace, lipsită de puterea umorului și nemiloasă cu cititorul comod. Fără îndoială că, dacă există o poezie post-apocaliptică, aceasta este cea a lui Dumitru Crudu. Merită citită pentru a afla cum îți poți exprima trupul altfel decît urlînd de durere sau gemînd de plăcere și pentru a constata cu propriii ochi ce face întîlnirea dintre cuvinte vii și vecinătățile raționalului”, a scris Alexandru Matei despre acest volum.

Citeşte tot articolul


Arta zgomotului – „Glitch”, de Vlad Moldovan

Muzica Glitch este o subcategorie a muzicii electronice. Formula sonoră a acestui gen muzical e, aparent, simplă: înșiruiri de sunete (în sensul brut al termenului) ale unor erori de sistem, de la CD-uri zgâriate la erori de software. Această metodă (experimentală, de altfel) de a face muzică apare în anii ʼ90. Dar, desigur, „antecedente” există. Două dintre ele pot explica mai bine decât muzica Glitch însăși raționamentele muzicale pe care Vlad Moldovan le construiește în volumul său de poezie. Citeşte tot articolul


Poemul săptămânii: „PARADOX”, de Tara Skurtu

Tara Skurtu (n. 1982) s-a născut în Key West, Florida, și a absolvit studii de creative writing la Universitatea din Boston. Deținătoare a premiului pentru poezie Robert Pinsky Global Fellowship, a ajuns pentru prima dată în România în 2013, stabilindu-se ulterior în București. După chapbook-ul „Skurtu, Romania” (2016), tradus în românește și publicat în același an, i-a apărut volumul „The Amoeba Game” (2017), a cărui versiune românească va apărea anul acesta în colecția „Vorpal” a Editurii Nemira, coordonată de Svetlana Cârstean, în traducerea lui Radu Vancu și a lui Tiberiu Neacșu. Înainte de a veni în România, a predat la Universitatea din Boston; a fost lector în creație literară, a predat compoziție și literatură pentru studenții încarcerați, prin Programul de Educație a Penitenciarelor BU, și a fost în echipa de planificare și predare pentru cursul online, „The Art of Poetry”, al lui Robert Pinsky, în 2014. În prezent, ține cursuri de corporate creative writing și participă la numeroase conferințe de public speaking. Citeşte tot articolul


Poemul săptămânii: „crezul castorului de clădire”, de Sorin Despot

Sorin Despot (pseudonimul lui Sorin Staicu) s-a născut în 1985 la Buzău și este scriitor și consultant în comunicare în industria IT. A publicat volumele de poezie apasă (Cartea Românească, 2010), pentru care a primit premiul pentru debut în literatură acordat de Uniunea Scriitorilor din România, iar în 2016 a revenit cu termeni | condiții (Casa de Editură Max Blecher). Este coordonatorul taberei de poezie de la Săvârșin. Trăiește în București, unde moderează și participă la diferite evenimente literare. Citeşte tot articolul


Intersecțiile de miercuri cu Simona Popescu. Sezonul 3.16

De Ziua Internațională a Poeziei, miercuri, 21 martie, o avem invitată la Intersecții pe poeta Simona Popescu, în cadrul unei întîlniri care continuă seria conferințelor deicate poeziei. Simona Popescu este profesoară la Facultatea de Litere din București, predă avangardism și experimentalism, ea este cea care ne-a dat cărți fundamentale pentru evoluția poeziei românești din ultimele decenii: „Juventus și alete poeme” în 1994, „Lucrări în verde sau Pledoaria mea pentru poezie”, în 2006, dar și cartea despre Gellu Naum, „Salvarea speciei”, tot o pledoarie poetică. Simona Popescu este de asemenea autoarea „Exuviilor”, o carte atipică de proză, care a sedus și continuă să seducă generații după generații de cititori și cititoare, o carte care a inclus-o pe Simona Popescu în manualele școlare de limba și literatura română.  Citeşte tot articolul