Orice am face și oriunde ne-am duce, în fiecare an în luna februarie, ne urmărește asiduu o armată de inimioare, de trandafirași și ursuleți roșii de pluș, bine intenționați de altfel, în dorința lor firească și drăgălașă de a ne sufoca—din dragoste—până ce vom începe să vorbim și să scriem cu toții numai cu diminutive.

Așadar, cum nu putem nicicum scăpa de dulceața cam prea parfumată a mult lăudatului Valentine’s Day sau a frățiorului lui autohton, Dragobete, și ca să nu spuneți că suntem cinici sau lipsiți de acel organ mult prea des pomenit în perioada asta a anului, ne-am hotărât ca luna aceasta să ne supunem trendului și să acceptăm pariul următor: cum sa transformăm cel mai mainstream subiect al lunii februarie—Dragostea, The Love, L’Amour, Die Liebe, ah, etc. în tema unei ediții amuzante, ironice și tandre a Dialogurilor cu scriitori români?

Soluția a fost simplă. Am invitat o scriitoare, o femeie, o inimă încercată deci (malițioșii să se abțină de la comentarii, vă rugăm) care scrie—inteligent și cu multă maturitate—chiar despre…iubire. Dovadă stă „Dragostea, chiar ea”, cel mai recent roman al Corinei Sabău, invitata noastră, chiar ea.

Corina Sabău scrie (proză și scenarii de film premiate) cu umor, (auto)ironie și tandrețe și cu un simț al observației atât de pătrunzător încât dacă n-ar fi dublat de simpatia blândă pe care scriitoarea o are pentru personajele ei, ar ucide lent, prin expunerea cititorului la toate micile și marile clișee pe care și noi, asemenea personajelor literare prinse în arabescurile complicate ale intrigilor romanești, le experimentăm zilnic, uneori cu nebăgare de seamă, alteori cu lucidă voluptate. Căci, da, „Dragostea, chiar ea” este  povestea unei iubiri aparent comune, între doi oameni obișnuiți, a căror viață, deși prin nimic spectaculoasă, n-a fost mereu simplă, bref, o poveste între un bărbat și o femeie, în care toți cei care au iubit sau au avut măcar o dată sentimentul că trăiesc o mare iubire vor regăsi puțin din iluziile, neajunsurile sau „dulcele ridicol” de care ne acoperim cu toții, vrând-nevrând, atunci când iubim.

Posibile argumente și subiecte pentru discuția noastră (deși puteți să veniți cu propriile voastre propuneri, întrebări sau dileme, pe care le vom asculta răbdători):

1.Romeo și Julieta, Tristan și Isolda, Laura și Petrarca, Dante și Beatrice, Bonnie și Clyde, Tanța și Costel,  Orfeu și Euridice, Antoniu și Cleopatra, Lancelot și Guinevere sau Mia și Teo, protagoniștii poveștii de dragoste închipuite de Corina Sabău.

2. Dragostea e oarbă. (Noroc că nu e și mută.) Sau, cum zice cu înțelepciune autorul anonim: „Sigur că există și dragoste la prima vedere, dar este întotdeauna bine să mai aruncăm și o a doua privire.”

3. Să trăiești o poveste de iubire, ce poate fi mai frumos de-atât? Un răspuns cinic ar fi: s-o trăiești și să-i și supraviețuiești. Plus mărturiile, în cele mai mici detalii.

Deci, What is love?, vorba hitului. Veniți și vom răspunde împreună la întrebarea asta. Cine (se mai iluzionează că) n-a iubit niciodată să se abțină, s-ar putea ca unele dintre vorbele cu care vom jongla sa-i doară pe cei care încă tânjesc la povestea aceea unică, știți voi, cu fior, Cupidonel, bombonele, ciocolățele, inimioare și alte chestii (uneori) înfricoșătoare.

Ca de obicei, o întâlnire de neratat. Joi, 27 februarie, de la ora 19, Corina Sabău la Dialoguri cu scriitori români, în cafeneaua Cărturești Verona, într-un dialog cu Nadine Vlădescu. De data aceasta, misiunea moderatoarei va fi aceea de a împărți trandafiri roșii îmbrobonați de rouă publicului și de a arbitra concursul de Skanderberg cu citate din poezii de dragoste. Neprofesioniștii sau cititorii de ocazie să nu se înscrie la concurs, rugăm seriozitate. De asemenea, e bine de știut că persoanele neantrenate, adică victimele care vor suferi crize acute de hiperglicemie în timpul discuției, vor intra direct în panteonul personajelor literare lipsite de noroc. În schimb, cinicii hipoglicemici vor fi îndopați cu ciocolățele, spre extazul celorlalți și deplina echilibrare a dialogului. Și pentru că suntem generoși, fie, treacă de la noi, și cine n-a iubit vreodat’ (ha-ha-ha-ha) e binevenit. Ba poate chiar să ne arunce mănușa/provocarea/vorba (de iubire)-n obraz. Sau, evident, inimioara/bombonica/ursulețul—noi le vom primi pe toate—cum altfel—cu…dragoste.

Proiectul Dialoguri cu scriitori români este inițiat și finanțat de Cărturești și are loc lunar în librăriile din București, Cluj, Iași și Timișoara. Acest demers a apărut ca un raspuns la situația pieței de carte din România care înregistrează anual un numar tot mai mic de cititori și de cumpăratori de carte, propunâdu-și să promoveze literatura și mai ales pe cei care o produc printr-o serie de întâlniri informale cu publicul. Proiectul își dorește să ajute la demararea unui dialog funcțional între edituri, librării, scriitori şi public, dar și la sincronizarea între oferta pieţei de carte şi cererea publicului și implicarea jucătorilor de pe piața de carte în demersul încurajării lecturii.