Invitaţi la dezbatere sunt Tania Radu, critic literar, Marina Constantinescu, jurnalist şi critic de teatru şi Marius Dobrescu, traducător. Moderatorul întâlnirii va fi Andreea Răsuceanu, critic literar şi redactor Humanitas Fiction.

Cina blestemată de Ismail Kadare dezvoltă metafora unei lumi absurde, lipsite de speranţă, unde morţi şi vii, torţionari şi victime, puternici şi slabi se amestecă, prinşi deopotrivă în malaxorul istoriei. Implacabilă, o singură lege reglementează viaţa din Gjirokastra, cea a miturilor care sustrag evenimentele vieţii cotidiene şi le consacră, transformându-le într-un palimpsest de poveşti exemplare. Roman a fost inclus pe lista scurtă a Independent Foreign Fiction Prize 2013.

Pantera din subterană de Amos Oz prezintă un oraş zguduit de conflicte, Ierusalimul anului 1947, în Palestina aflată la finalul mandatului britanic. Un băiat de doisprezece ani, cu o imaginaţie fără limite şi o inteligenţă sclipitoare, doi părinţi anxioşi, măcinaţi de temeri, unici supravieţuitori ai familiilor lor ucise în lagărele de concentrare din Europa, şi un soldat englez captiv într-un conflict pe care-l dezaprobă. Amos Oz adună toate aceste elemente şi le plasează într-un context istoric complex, reuşind să creeze o poveste captivantă, scrisă cu mult umor şi o sinceritate fascinantă.

Ismail Kadare a debutat la optsprezece ani cu un volum de poezie, Inspiraţii juvenile, căruia îi urmează în 1957 un al doilea, Visări. Trecerea la proză o face în 1963 cu romanul Generalul armatei moarte, care-i aduce notorietatea internaţională. În anii următori continuă să publice romane şi numeroase volume de povestiri, dobândind o reputaţie greu de egalat în lumea literară: Cetatea (1970), Mesagerii ploii (1970; Humanitas Fiction, 2010), Cronică în piatră (1971),O capitală în noiembrie (1974), Amurgul zeilor stepei (1976; Humanitas Fiction, 2009), Iarna marii însingurări (1977), Aprilie spulberat (1978), Podul cu trei arcade (1978), Palatul Viselor (1981; Humanitas Fiction, 2007), roman interzis de regimul lui Enver Hodja, Concert la sfârşitul toamnei (1988). În 1990 Kadare primeşte azil politic în Franţa şi până în 2001 locuieşte la Paris. În tot acest timp îi apar romanele Piramida (1991), Umbra (1994; Humanitas Fiction, 2008),Spiritus (1996), Florile îngheţate din martie (2000). În 2001 Kadare se întoarce în Albania. Continuă să scrie romane care se bucură de succes atât în Europa, cât şi peste Ocean: Fiica lui Agamemnon (2003), Succesorul (2003), Vremea nebuniei (2005), Accidentul (2008; Humanitas Fiction, 2011) şi Cina blestemată (2009). Ismail Kadare este şi autorul unor eseuri, scrieri de memorialistică, precum şi al cărţii-document Moartea care ne-a unit (1998), despre evenimentele tragice din fosta Iugoslavie. Pe lângă numeroase alte premii şi distincţii literare, autorul este recompensat în 2005 cu prestigiosul International Man Booker Prize, aflându-se pe lista nominalizărilor alături de Philip Roth, Günter Grass, Doris Lessing, Ian McEwan, Muriel Spark şi Gabriel García Márquez.