Vineri, 21 februarie, începând cu ora 19:30, la Observatorul Astronomic din Bucureşti (Bd. Lascăr Catargiu nr. 21), va avea loc Noaptea de februarie, al doilea eveniment din seria Nopţilor macedonskiene, manifestări ce vor marca în 2014 împlinirea a 160 de ani de la naşterea scriitorului Alexandru Macedonski.

Noaptea de februarie va fi dedicată scrierilor SF pentru care Macedonski este azi mai puţin cunoscut. La eveniment vor participa scriitorul Florin Manolescu, autorul volumului Literatura SF, Irina Macedonski, stră-strănepoata lui Alexandru Macedonski şi Mihai-Daniel Gheorghe, exeget al operei macedonskiene şi cercetător la Academia Română. Va urma un spectacol de lectură susţinut de actorul Teodor Ghiţă, iar la final publicul va fi invitat pe terasă pentru câteva observaţii astronomice.

Cunoscut în general pentru scrierile simboliste, Macedonski a fost într-o permanentă căutare pentru găsirea unui limbaj ideal, capabil să transmită „emoţii mai înalte decât natura înseşi”, experimentând prin diferite tehnici literare întreaga literatură a secolului al XIX-lea. Formele cele mai noi ale literaturii occidentale au fost introduse în cultura română, „sincronizând” astfel literatura română cu cea europeană, pentru prima dată.

Preocupările sale ştiinţifice întâlnite în teorii despre… vibraţia moleculară, poeticitate şi geometrie astronomică precum şi idei care tindeau să demonstreze că „lumina nu există în vid în stare de fenomen luminos”, i-au adus lui Macedonski primirea în rândul membrilor Societăţii Astronomice a Franţei.

Aşa cum spera şi Jules Verne (scriitor cu care Macedonski fusese comparat în presa franceză), poetul Nopţilor îşi descria invenţiile în opera sa literară, aşteptând ca oamenii de ştiinţă să citească şi să le pună în practică, aducând din viaţa ficţională o realitate plauzibilă.

În lucrarea sa, Literatura SF (Ed. Univers, 1980), Florin Manolescu începe capitolul dedicat pionierilor SF astfel: „Literatură ştiinţifico-fantastică românească se naşte la sfârşitul secolului al XIX-lea şi în primele două decenii ale secolului XX, în jurul câtorva personalităţi ale genului. Acum apar romanele lui Anestin, schiţa lui Brănişteanu (1847 – 1947), Cârma balonului (1902), Un reporter în noua planetă Aurora (1907) de Amargo, O călătorie în lună (1907), de tipograful Al. Speranţă, Oceania-Pacific-Dreadnought (1913), de Al. Macedonski, Pământul a vorbit (1913), Un asasinat patriotic(1927) şi piesa de teatru Sfârşitul pământului (1922) de Victor Eftimiu, în fine, romanulUn român în lună (1914) de H. Stahl.”

În acelaşi volum, referindu-se la proza scurtă Oceania-Pacific-Dreadnought, Florin Manolescu descrie anticipaţiile macedonskiene astfel: „(…) Alexandru Macedonski prevede pentru anul 1952 dispariţia automobilelor, străzile rulante, instalaţia de aer condiţionat, televiziunea în culori,”  considerând că prin acest text Macedonski devine autor de literatură SF explicită în genul anticipaţiilor lui Jules Verne.

Mihai-Daniel Gheorghe: ,,Judecând, în toată complexitatea ei, moştenirea culturală lăsată de Alexandru Macedonski, ne dăm repede seama că acesta a fost, fără urmă de tăgadă, cel mai activ spirit al epocii sale.

Pasiunea pentru noi forme poetice, realizarea unui scenariu de film, textele care anticipează proza S.F. românească, dramaturgia, activitatea de traducător şi de autor al unei opere originale în limba franceză, demersurile făcute în cercetare şi, în fine, de ce nu, atitudinea sa combativă în arena literaturii și imaginea unui om care era mereu în pas cu moda, toate acestea, fac din Macedonski „borna” inovațiilor moderniste în cultura română.

Spre neşansa lui, tocmai această plurivalenţă a activității sale l-a condus la un dezechilibru între propriu-i destin și lumea contemporană, care nu a știut să gestioneze o astfel de prezență în mijlocul ei. Ar fi, evident, exagerat să spunem că a fost un martir, însă, cu siguranță, a fost un om care a sacrificat totul pentru ideile sale, um om care a trecut demn prin viață și a intuit foarte bine viitorul său în istoria literaturii.

Astfel, Macedonski merită o reevaluare critică făcută într-un mod onest, și când aceasta se va realiza, urmărind toate preocupările sale, se va vedea cât de mult a contribuit acesta la dezvoltarea culturii române și cât de mult a pierdut cultura română în deceniile în care nu i-a oferit spațiu în manualele școlare, în perioada în care nu a fost citit și studiat.”

Despre Nopţile macedonskiene în 2014

Proiectul „Nopţilor…” se va relua lună de lună în 2014, de fiecare dată altfel, cu intenţia de a pune în legătură scriitori tineri sau consacraţi, artişti şi personalităţi creative care îşi doresc să contribuie la dezvoltarea unui context favorabil schimbului de idei.

În cadrul următoarelor „Nopţi macedonskiene” vor fi organizate spectacole de teatru, concerte jazz şi serate literare, proiecţii şi dezbateri pe teme vaste întâlnite şi în preocupările scriitorului Alexandru Macedonski: înnoirea poeziei, proză SF, cercetare ştiinţifică, estetică, scenariu de film, teoria literaturii şicreative writing, management cultural etc.

Seria de evenimente „Nopţi macedonskiene” face parte din proiectul manifestărilor culturale iniţiate de Irina Macedonski pentru a marca împlinirea a160 de ani de la naşterea scriitorului Alexandru Macedonski (1854 – 1920). Cele trei „direcţii” în spiritul cărora se vor realiza comunicările în 2014 sunt:

– „Scriitor reprezentativ pentru secolul al XIX-lea”
– „Scriitor european”
– „Scriitor inovator al culturii române”

La toate evenimentele intrarea va fi liberă.